Băsescu ameninţă Constituţia cu un referendum

Traian Băsescu şi-a făcut din nou apariţia de la Cotroceni, în prag de seară, să arunce pe scena politică românească un nou scandal. După ce în ultima perioadă şi-a rărit aceste apariţii de la tribuna președinției, șeful statului pare să revină “în forţă” în lupta politică internă.

În recentul discurs ţinut în faţa jurnaliştilor, preşedintele Băsescu a anunţat că a declanşat procedura unui nou referendum, similar din toate punctele de vedere cu cel din 2009. Anunţul lui Băsescu urmează direcţia ultimelor sale apariţii şi atacuri. După ce la numirea judecătorilor de la Curtea Constituțională a prezentat doar un preambul al intenţiilor sale reale prin apostrofarea Comisiei de revizuire a Constituţiei, era de aşteptat ca acesta să continue seria de critici.

Motivaţia demersului de declanșare a unui nou referendum, aşa cum a prezentat chiar Traian Băsescu, este aceea că Parlamentul şi Comisia de revizuire a Constituţiei nu ţin cont de voinţa poporului exprimată la referendumul din 2009. Puţin ciudată această explicaţie în contextul în care din 2009 şi până anul trecut guvernele PDL, alături de Traian Băsescu, puteau să propună un proiect concret de revizuire a Constituţiei. Însă au preferat să nu îşi asume un demers de o importanță ridicată pentru România. Mai mult, au respins propunerea legislativă pe care cei doi copreședinți ai USL, Victor Ponta și Crin Antonescu, au făcut-o în legătură cu modificarea legii electorale.

De fapt, Traian Băsescu nu e interesat de voinţa poporului şi de respectarea ei, cât de impunerea propriei voinţe. În 2009 referendumul a fost realizat la insistențele președintelui Băsescu, aflat la finalul primului mandat și în cădere liberă în sondaje. În disperarea sa de a câştiga cât mai mult capital electoral într-un timp cât mai scurt, a ales această cale.

Totodată, subiectul referendumului din 2009, acela de reducere a numărului de parlamentari, este unul care în societatea românească se traduce prin zicala populară “mănânci calule ovăz?”. Populaţia acumulând o aversiune faţă de reprezentanţii din legislativ nu puteau să răspundă altceva decât că sunt de acord cu această reducere.

De asemenea, să faci două referendumuri pe aceeaşi temă este o irosire de resurse, dar pentru Băsescu acest detaliu nu este important. Pentru el primează interesul şi orgoliul personal în toată această ecuaţie. În acelaşi timp, în cazul unui referendum asemănător poate rezulta un scenariu care ar duce în ridicol societatea românească. Dacă la referendumul propus de Băsescu pentru această vară populaţia se declară împotriva unicameralului şi a reducerii de parlamentari, atunci care referendum va fi luat în seamă? În acel moment fiecare tabără va avea un argument solid de partea sa.

Traian Băsescu demonstrează că nu poate trece peste faptul că nu mai controlează Parlamentul. Această ieşire vine ca urmare a respingerii de către legislativ a proiectului propus de șeful statului de revizuire a Constituţiei, arătând o frustrare personală a acestuia.

Ieşirea avută de preşedintele Băsescu are şi o altă semnificaţie în contextul apariţiei Mişcării Populare şi a formării de către aceasta a unui partid politic. Traian Băsescu încearcă prin apariţiile sale să confere acestei noi formaţiuni prilejul de a câştiga capital electoral, văzând probabil că până acum construcţia creată de el nu are succes. Pentru ca Mişcarea Populară să crească are nevoie de o campanie electorală în care liderii săi să bată ţara în lung şi în lat pentru a se face cunoscuţi.

Intrarea într-o campanie electorală a Mişcării Populare îi va oferi şi lui Traian Băsescu ocazia să se afirme ca lider al dreptei politice româneşti. Încetul cu încetul șeful statului conturează strategia de campanie a Mişcării Populare, iar pentru aceasta are nevoie de o revenire în prim planul politicii româneşti.

Pe scurt, preşedintele Băsescu a intrat în campanie pentru Mişcarea Populară. Alegerea acestui moment, cu un an înaintea alegerilor pentru europarlamentare, ar putea să ascundă și o altă semnificație. Ţinând cont că Elena Băsescu nu va mai avea susţinerea PDL, preşedintele trebuie să găsească o cale pentru a o ajuta să îşi menţină funcţia de la Bruxelles, iar partidul Mişcării Populare ar reprezenta una dintre soluţii. Dar acest partid trebuie să crească în sondaje. De aceea este nevoie ca întreaga campanie să fie pornită din timp.

Preşedintele Băsescu continuă să fie un preşedinte jucător, care nu acceptă înfrângerea şi faptul că nu mai deţine controlul asupra instituţiilor statului. Apelează la orice mijloace pentru a-şi impune voinţa şi a arăta că fără aprobarea sa nu se poate realiza o modificare a Constituţiei.

De la persoana care anul trecut boicota un referendum şi le cerea cetăţenilor să nu meargă la vot, Traian Băsescu a ajuns să fie cel care apelează la procedeul de consultare a populaţiei. Șeful statului îşi arată în continuare caracterul duplicitar pe care l-a avut în relaţia cu populaţia României. Pentru acesta, mai presus de orice este interesul personal şi cel al Mişcării Populare.

Dacă e să vorbim de recunoaşterea unui referendum şi despre punerea lui în aplicare, putem să facem referire şi la cel de vara trecută, care a vizat suspendarea lui Traian Băsescu, în urma căruia a rezultat un vot al 7,4 milioane de români pentru suspendarea șefului statului. Numărul celor care au votat la referendumul din 2012 este mult mai mare faţă de cel al participanţilor la cel din 2009, însă Traian Băsescu preferă să nu ia în considerare acest aspect.

După ce în ultimii ani România a fost măcinată de scandaluri politice, starea conflictuală a lui Traian Băsescu iese din nou la iveală. Preşedintele încearcă să creeze un nou scandal prin ameninţarea cu referendumul pe cei care modifică legea fundamentală. Domnul preşedinte ar trebui să ştie că un referendum are un rol consultativ şi nu obligatoriu, iar prin aceste tertipuri nu face decât să pună în pericol un proiect foarte important pentru România, şi anume regionalizarea.