Băsescu atacă din nou dascălii şi sistemul de învăţământ

Cea mai recentă acuzaţie adusă educaţiei a fost prilejuită de întâlnirea cu susţinătorii de pe reţelele sociale când preşedintele Băsescu a afirmat că „sistemul de educaţie românesc este ineficient, corupt, lipsit de exigenţă, iar majoritatea dascălilor sunt foarte slab pregătiţi.(...) "La noi cursurile sunt extrem de vechi, neaduse la zi, se citeşte foarte puţin la nivelul dascălilor. Primul lucru e diferenţa uriaşă între ce se predă în sistemul nostru de educaţie, în mod deosebit în universităţi, şi ce ai nevoie după ce termini", şi-a încheiat şeful statului intervenţia.

Chiar dacă, punctual, criticile preşedintelui Băsescu pot fi până la un punct întemeiate, generalizările la care recurge şeful statului delegitimează întregul discurs. Nu tot sistemul este la fel şi, prin urmare, nu poate fi tratat la fel. Pentru că dincolo de ineficienţă, sistemul românesc are totodată şi performanţe recunoscute internaţional. Dincolo de corupţie, există învăţători şi profesori dedicaţi care îşi fac onest datoria chiar dacă salariile nu sunt cele pe care le-ar merita. Dincolo de lipsa de exigenţă invocată de Traian Băsescu, există şcoli şi licee foarte bune din care majoritatea elevilor ajung la universităţi de renume şi mai apoi reuşesc să se impună cu succes pe piaţa muncii. Sunt realităţi pe care Traian Băsescu a preferat să le arunce în aceeaşi oală cu problemele vechi din sistem, ceea ce nu e just faţă de elevi, părinţi şi profesori.

Într-adevăr, sistemul educaţional din România se confruntă şi cu neajunsuri pe care niciun om raţional nu le poate nega. De altfel, prin condiţie pentru a rezolva o serie de probleme sistemice este aceea de a le recunoaşte. Guvernarea USL ştie la ce s-a angajat, iar faptul că românii i-au acordat voturile are o semnificaţie: cetăţenii au încredere că actuala putere va reuşi să îndrepte problemele şi să instaureze normalitatea în sistem. Este totuşi un proces care se poate realiza doar etapizat, cu reponsabilitate şi rigurozitate.

Pentru prima dată după mulţi ani, portofoliul educaţiei este condus de un ministru tânăr, ambiţios, ancorat în problemele şcolii româneşti, dar care cunoaşte şi sistemul occidental. Este garanţia că învăţământul din România e pe mâini bune, iar primele rezultate deja se văd, graţie reformelor moderne implementate şi a manierei active în care se implică pentru a soluţiona cele mai presante probleme din sistem. Şcoala românească are un renume de apărat şi o lecţie de învăţat. Renumele este cel al tradiţiei fiindcă ţara noastră s-a aflat dintotodeauna la înălţime, prin rezultate şi prin figurile emblematice care au fost formate în învăţământul autohton. Lecţia este aceea a adaptării la cerinţele moderne actuale în care dezvoltarea teoretică trebuie atent cuplată cu deprinderea de aptitudini care să-i pregătească pe tineri cu adevărat pentru oportunităţile profesionale.