Băsescu cere Parlamentului reexaminarea Legii privind referendumul validat cu prezenţă de 30%

Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, în motivele cererii, şeful statului aminteşte faptul că prin legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului se introduce, sub aspectul condiţiilor de validitate a referendumului, un cvorum de participare de cel puţin 30% şi un cvorum al voturilor valabil exprimate de cel puţin 25%, ambele raportate la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

El mai subliniază că respectiva soluţie legislativă se regăseşte în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, al celui pentru demiterea preşedintelui României, celui cu privire la problemele de interes naţional şi celui local.

"În lipsa unei participări de cel puţin jumătate plus unu din corpul electoral, apreciem că noua variantă de reglementare a cvorumului de participare, aleasă de legiuitor, nu asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea poporului. Considerăm că este oportună reglementarea unei participări de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente pentru ca referendumul să poată exprima, în mod real şi efectiv, voinţa cetăţenilor, voinţă ce constituie premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului. Astfel, caracterul democratic al statului vizează participarea cetăţenilor la conducerea treburilor publice şi presupune ca deciziile să fie întemeiate pe voinţa poporului, de aceea democraţia constituţională implică o guvernare realizată de către majoritate, în acord cu voinţa sa", susţine preşedintele Băsescu în cererea sa.

În motivare se mai menţionează că, în condiţiile în care participarea la referendum a majorităţii cetăţenilor, constând în jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, reprezintă atât un act de responsabilitate civică, cât şi premisa unei manifestări democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, atunci schimbarea acestei majorităţi ar putea avea 'efecte negative asupra exprimării voinţei reale şi efective a cetăţenilor ce se va răsfrânge asupra întregii societăţi'.

Preşedintele mai atrage atenţia asupra importanţei cvorumului de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente în cazul referendumului pentru revizuirea Legii fundamentale.

"Păstrarea cvorumului de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente pentru referendumul de revizuire a Constituţiei este cu atât mai justificat dacă avem în vedere că Legea fundamentală a unui stat democrat are ca şi trăsătură definitorie stabilitatea. Aceasta este o cerinţă imanentă a statului de drept. În România, procedura de revizuire a Constituţiei se caracterizează prin aceea că puterea constituantă derivată este ţinută să respecte voinţa Adunării Constituante, definitivată prin referendumul din 1991. Membrii Adunării Constituante au apreciat atunci că nu se impune proclamarea expresă a unui cvorum necesar pentru aprobarea legii de revizuire a Constituţiei, prin referendum, fiind suficientă o construcţie constituţională care să se bazeze pe principiile democratice. În concepţia suveranităţii populare, fiecare cetăţean este deţinătorul unei porţiuni de suveranitate, iar voinţa majorităţii reprezintă cvorum esenţial pentru asigurarea caracterului democratic de modificare a voinţei puterii constituante originare", motivează preşedintele.

Potrivit acestuia, a modifica voinţa puterii constituante originare, neţinând cont de principiile generale, intangibile ale statului român, prin utilizarea unor instrumente legale inferioare ca forţă juridică, aduce atingere art. 1 şi art. 2 din Constituţie. Art. 2 din Constituţie stabileşte principalele coordonate în care se poate exercita suveranitatea naţională precizând că aceasta se exercită fie direct de către popor, fie indirect, prin organele sale reprezentative.

"În ceea ce priveşte procedura de revizuire a Legii fundamentale, art. 151 din Constituţie îmbină tehnicile specifice democraţiei reprezentative cu cele ale democraţiei directe. Cerinţa aprobării prin referendum popular sintetizează voinţa suverană a corpului electoral, voinţă ce nu poate fi modificată în baza principiului analogiei juridice decât în aceleaşi condiţii. Constituţia României cuprinde o serie de modalităţi tehnice de garantare a unui anumit grad de rigiditate a acesteia, de natură să asigure stabilitatea întregului sistem normativ al unui stat, certitudinea şi predictibilitatea sa", mai susţine şeful statului.

El punctează că revizuirea Legii fundamentale trebuie corelată atât cu regimul juridic al iniţiativei legislative populare, cât şi cu cel a adoptării proiectului sau propunerii de revizuire de către Parlament.

"În acest sens, Legea fundamentală impune un cvorum deosebit de adoptare tocmai pentru a sublinia forţa juridică a Constituţiei. Mai mult, avem în vedere faptul că actuala Constituţie, adoptată în anul 1991, a fost revizuită în anul 2003 cu participarea la referendum a unei majorităţi de 50% plus unu din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente, iar diminuarea pragului de participare la 30% lipseşte de legitimitate modificările aduse printr-o nouă lege de revizuire, generând o situaţie de instabilitate constituţională. Luând în considerare competenţa exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise la promulgare în sensul respingerii acesteia de către Parlament", a completat preşedintele Traian Băsescu.

Pe 26 iunie, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că este constituţională modificarea Legii de organizare şi desfăşurare a referendumului prin care a fost scăzut pragul de prezenţă dacă nu se aplică un an de la data intrării în vigoare.

"CCR, cu majoritate de voturi, decide că respinge obiecţia de neconstituţionalitate (...) şi constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii", se arată în minuta deciziei.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

PDL a sesizat Curtea la începutul lunii iunie în cazul proiectului de lege privind scăderea pragului de prezenţă la referendum.

În 29 mai, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul privind modificarea Legii referendumului, în sensul stabilirii unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale şi a unui cvorum de validare egal cu majoritatea voturilor valabil exprimate, dar nu mai puţin de 25% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, pentru toate tipurile de referendum.