Băsescu în dezacord cu FMI. De ce?

Exact acum o săptămână, Traian Băsescu arunca în aer întregul proces de privatizare a CFR Marfă, susținând că are informații care ridică semne de întrebare cu privire la probitatea companiei declarate câștigătoare în urma licitației. Totodată, președintele a declarat că, în cadrul discuţiilor cu delegaţia FMI, a "pregătit terenul" pentru ca premierul Victor Ponta să poată pleda pentru reluarea întregului proces de privatizare.

Traian Băsescu a încercat astfel să dinamiteze negocierile pe care cabinetul le-a purtat cu Fondul, blocând îndeplinirea unuia dintre pincipalele obiective asumate de către România față de FMI. Numai că planul lui Traian Băsescu pare să fi fost însă aruncat în aer chiar de către Fond.

Astfel, după încheierea ultimei întrevederi pe care a avut-o cu delegația FMI pentru a finaliza negocierile pe care România le poartă în vederea parafării unui nou acord de tip stand-by, premierul a declarat că viitoarea înțelegere va cuprinde și o prevedere legată de privatizarea CFR Marfă. Și, chiar dacă nu a dorit să ofere detalii înainte de prezentarea oficială a înțelegerii cu Fondul, Victor Ponta a calificat-o drept foarte bună pentru România, dar foarte proastă pentru "toţi cei care se bucură la lucruri mici".

Chiar dacă nu o spune direct, premierul sugerează astfel că, prin înțelegerea cu Fondul, FMI nu este de acord cu planul președintelui, de reluare a licitației. Iar dacă o asemenea ipoteza se va concretiza, Traian Băsescu se va vedea confruntat cu o dublă problemă.

Pentru că, refuzând să avizeze în CSAT privatizarea CFR Marfă, așa cum i-a fost solicitat de către Guvern, Traian Băsescu nu va mai putea justifica blocarea privatizării pe seama unei recomandări făcute în acest sens de către FMI. Dacă va continua să refuze acest aviz, președintele va trebui să se bazeze exclusiv pe argumentele de ordin juridic. Iar acestea, după cum se poate vedea atât din Constituție, cât și din Legea de organizare și funcționare a CSAT și din restul actelor normative care fac referire la atribuțiile Consiliului, lipsesc cu desăvârșire.

Mai mult, în această situație, pe lângă riscurile legale pe care și le asumă, președintele nu ar obține nimic concret. Pentru că, prin noul acord cu FMI, premierul pare să își fi pregătit atent pașii inclusiv pentru a face față unei asemenea ipoteze și a obține acordul Fondului pentru planul B care ar fi aplicat la CFR Marfă, dacă privatizarea nu va mai putea avea loc.

Altfel spus, în condițiile noului acord cu FMI, Traian Băsescu se vede pus la zid în chestiunea privatizării CFR Marfă. Pe de o parte, are opțiunea de a continua pe singura cale legală, dând Guvernului avizul solicitat și admițând astfel că nu a avut dreptate atunci când a susțintut că CSAT nu are atribuții în această direcție. Pe de altă parte, poate să încerce în continuare blocarea privatizării, rămânând astfel singurul opozant al continuării procesului.