Băsescu merge la Paris să predea Europei politica de sacrificiu

Înainte de plecarea spre capitala Franţei, şeful statului a punctat principalele mesaje pe care le va susţine în cadrul reuniunii: ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor este o prioritate a Comisiei Europene, specializarea tinerilor încă din şcoală precum şi necesitatea unui sistemul dual, acela ca în afara teoriei, tânărul să dobândească şi abilităţi pentru desfăşurarea meseriei.

Dacă o astfel de tematică ar fi fost asumată de către orice alt oficial, atunci abordarea ar fi fost una legitimă. Când însuşi Traian Băsescu ţine lecţii despre integrarea tinerilor pe piaţa muncii, adică acelaşi preşedintele care în 2010 a girat politica de austeritate a României care a generat peste 740.000 de disponibilizări (în perioada 2008-2011) şi a dus la închiderea a zeci de mii de firme, este evident că mesajul nu are niciun fel de credibilitate. După ce ai fost artizanul curbei de sacrificiu impuse românilor şi după ce ai impus măsuri de austeritate fără noimă care au dus la decăderea masivă a nivelului de trai, este o dovadă de ipocrizie să îţi asumi participarea la o conferinţă internaţională care tratează tema ocupării tinerilor.

Concret, ce a realizat Traian Băsescu sau guvernările pe care le-a patronat pentru a oferi şanse de angajare tinerilor? În contextul în care tot mai multe IMM-uri îşi încetau activitatea împovărate de datorii, Cabinetul Boc a tăiat salariile, a crescut TVA cu cinci procente şi adoptat impozitul forfetar. Mediul de afaceri nu numai că a fost sufocat, dar impredictibilitatea asociată măsurilor adoptate de PDL a alungat şi potenţialii investitori, amplificând sentimentul general de nesiguranţă. Prin urmare, care sunt argumentele care îl recomandă pe Traian Băsescu în a clama că identifică soluţii la problemele tinerilor care se află în căutarea unui loc de muncă?

În contrapondere, Cabinetul Ponta tratează cu maximă responsabilitate tema locurilor de muncă, cuprinsă drept prioritate în programul de guvernare al USL. O statistică publicată la jumătatea lui 2013, ca bilanţ al primului an de guvernare al Executivului condus de Victor Ponta, reliefa o creştere cu 100.000 a numărului de salariaţi în 12 luni. Astfel, România avea 4,37 milioane de salariaţi cu forme legale, angajaţi cu contracte de muncă. Acestora li se adaugă alţi aproximativ 700.000 de salariaţi angajaţi cu alte forme de muncă – drepturi de autor, contracte de colaborare, part-time-uri etc.

Iar în timpul guvernării USL, datele economice indică stabilitarea României şi intrarea ţării noastre pe făgaşul normal. Astfel, absorbţia fondurilor europene a depăşit 25% faţă de 7% în timpul guvernărilor PDL, România are una dintre cele mai solide creşteri economice în primul semestru din întreaga Uniune Europeană, investitorii s-au reorientat către noi afaceri în ţara noastră (Daimler, Bosch, DeLonghi, ZTE, Huawei etc.). Toate aceste realităţi se regăsesc şi în cifre la nivelul ocupării forţei de muncă.

Conform datelor Comisiei Naționale de Prognoză și Agenției Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în primul semestru al anului 2013, au intrat în șomaj 333 mii persoane și au ieșit din șomaj 389 mii persoane. Prin urmare, șomajul s-a redus cu 56 mii persoane. Conform aceloraşi, in luna iunie 2013, față de decembrie 2012, a crescut numărul salariaților cu 70,6 mii persoane. Au încetat activitatea 22,6 mii persoane, ponderea cea mai mare fiind în industria energetică (5,5 mii persoane), intermedieri financiare și asigurări (3,5 mii persoane), industria metalurgică (2 mii persoane), substanțe chimice (1,1 mii persoane). Pe de altă parte, au început activitatea 93,2 mii persoane, cei mai mulți angajați noi fiind în activități de servicii suport (21,6 mii persoane), construcții (11,3 mii persoane), agricultură (9,5 mii persoane), hoteluri și restaurante (9,4 mii persoane), industria alimentară (2,8 mii persoane).

România are în continuare una dintre ratele mici ale şomajului în Uniunea Europeană. Ţara noastră este departe de plutonul ţărilor cu şomaj alarmant. Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în Grecia (26,9%), urmată de Spania (26,3%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri ale şomajului au fost raportate de Austria (4,6%), Germania (5,4%) si Luxemburg (5,7%). Faţă de jumătatea anului trecut, rata şomajului a crescut în 17 state membre şi a scăzut în 10. Aşadar, România este departe de zona sensibilă în plan european în ceea ce priveşte şomajul, existând totodată perspective pentru ca, în următoarele luni, rata şomajului să se reînscrie pe un trend descendent. Ca dovadă în acest sens este interesul mai multor companii care au anunţat noi investiţii. Astfel, până la finele anului, prin investițiile derulate, se vor crea noi locuri de muncă astfel încât această forță de muncă să fie absorbită.

De menţionat, în aceeaşi direcţie, şi programul iniţiat de Guvernul României în luna septembrie, prin lansarea portalului posturi.gov.ro şi care permite tinerilor să identifice job-urile disponibile în administraţia publică. Iniţiativa este oportună nu doar din perspectiva locurilor de muncă pe care tinerii le pot accesa mai uşor, dar şi prin prisma transparentizării acestui serviciu pentru cei care doresc o carieră în domeniu.

Concluzia este una cât se poate de simplă. În timp ce eforturile Guvernului Ponta de a genera noi locuri de muncă sunt concretizate în realităţi obiective, preşedintele Băsescu acţionează în continuare într-un registru populist, erijându-se într-un susţinător al cauzei tinerilor când, de fapt, şeful statului este cel care a luat şansa absolvenţilor de a-şi găsi locuri de muncă, prin măsurile aberante de austeritate.