Băsescu – pâine în cap şi sare în ochi

După ce a stat timp de mai multe luni într-o oarecare izolare, preşedintele Traian Băsescu a început să iasă în public, sperând că va mai câştiga câteva puncte de popularitate atât de necesare impopularilor săi. Din seria acestor prezenţe publice, care în anii de glorie reprezentau baza pe care se sprijinea alianţa sa cu poporul, preşedintele a încercat duminică o nouă baie de  mulţime, de această dată la Ţebea.

Dincolo de faptul că a fost prezent acolo aproape în fiecare an, mai puţin în 2012 când spectrul referendumului încă mai bântuia prin ţară, din modul în care a fost primit acum reiese un lucru trist pentru  Traian Băsescu.

Indiferent de ce ar mai încerca să facă, Băsescu se află la finalul carierei sale politice şi nu este vorba deloc despre un final demn de un şef de stat. Este un final urât, în care îţi este aruncată în cap o bucată de pâine şi în care eşti huiduit atunci când depui o coroană de flori la mormântul lui Avram Iancu sau când uzi gorunul pe care l-ai plantat simbolic chiar tu. Împotriva aversiunii populației, nici măcar declaraţiile cu tentă patriotică nu mai au niciun efect.

Degeaba a făcut Băsescu referiri la ceea ce s-a întâmplat între români şi unguri la 1848. Nimeni nu mai crede în patriotismul său, din moment ce s-a comportat cum s-a comportat când Tokes a propus protectoratul ungar în Ardeal.

După primirea furtunoasă, “preşedintele tuturor românilor” a fost salvat, ironic, tocmai de foştii săi aliaţi, cortul PDL-ului funcţionând pentru ca refugiu. Cum ar fi arătat ca liderii fostului său partid să-i întoarcă spatele aşa cum a făcut el când aceştia nu au mai vrut să-l asculte orbeşte? Desigur nu foarte măgulitor. Din fericire pentru el, Traian Băsescu a fost aşezat la masă, că doar aşa se desfăşoară sărbătorile în România, la un mic şi la o palincă.

La toate aceste elemente, strigăte precum "Hoţul", "Tu ai distrus CFR-ul" şi "Demisia" nu reprezintă decât o dovadă în plus modului în care ai căzut faţă de momentele de  popularitate din urmă cu ani. Acum, la o ocazie oficială, doar PP-DD-ul, partid de apartament căruia îi plac flăcările violet, mai stă lângă tine la ceremoniile oficiale. În rest toţi politicienii parcă se temeau să nu ia vreo boală contagioasă de la cel care în urmă cu câţiva ani făcea şi desfăcea majorităţi parlamentare după bunul său plac.

Mai trebuie să adăugăm ceva. La aproximativ 50 de kilometri de Ţebea se află Roşia Montană, unde la acel moment încă se mai aflau în subterane cei 33 mineri care protestau împotiva amânării demarării unui proiect pe care în urmă cu câţiva ani Băsescu îl susţinea cu toată forţa. El a declarat la acel moment că "ar trebui să merg la Roşia Montană", deşi nu a mers. Să-i fi fost oare frică de minerii pe care i-a minţit ani întregi, promiţându-le o viaţă mai bună?