Băsescu, pe urmele lui Viktor Orban

Şeful statului a profitat şi de această ocazie pentru a lansa o serie de mesaje cel puţin discutabile. Abordarea preşedintelui care a atras în cel mai înalt grad atenţia presei este cea referitoare la relaţia statului cu românii din ţările vecine. "Nu e niciun secret că România are un proces de recuperare a românismului din jurul frontierelor. Sunt cetăţeni şi copii care vin din familii care 50 de ani au fost educaţi greşit, nu ştiu istoria. Venirea lor în România îi ajută să ştie unde le sunt rădăcinile”, a susţinut Traian Băsescu.

La o altă scară, mesajul lui Traian Băsescu seamănă izbitor cu abordările premierului ungar, Viktor Orban, cel care în recenta vizita la Tuşnad, dar şi cu alte ocazii, a mizat pe un discurs cu accente radicale privind relaţia Ungariei cu cetăţenii de etnie maghiară din România.

În acest context, în lipsa unor clarificări legate de poziţionarea sa pe tema „recuperării românismului din jurul graniţelor”, Traian Băsescu riscă să îşi asume o retorică periculoasă care nu face cinste ţării noastre.

Din contră, intervenţia lui Traian Băsescu reprezintă un precedent periculos care, în perspectivă, poate atrage critici severe la adresa României. Fiindcă ţara noastră derulează prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, şi mai ales prin Departementul pentru Românii de Pretutindeni, politici şi programe care vizează tocmai păstrarea legăturii cu comunităţile de români, prin programe şi politici publice dedicate. Or, poziţionarea nediplomată a preşedintelui Băsescu tinde să anuleze aceste eforturi ale statului. În planul imaginii, se poate spune că Traian Băsescu a dat, din nou, cu bâta în baltă.

De remarcat totodată că preşedintele Băsescu vorbeşte despre recuperarea românismului din jurul frontierelor, însă în cei aproape nouă ani de mandat nu s-a preocupat în mod real de soarta comunităţilor la care face referire.

Cu excepţia relaţiei cu Republica Moldova, abordată oricum într-un registru strict electoral de către şeful statului, Traian Băsescu nu s-a preocupat de „românismul” din comunităţile istorice din jurul graniţelor, adică de românii din Serbia, Ungaria, Ucraina sau Bulgaria.

Nu în ultimul rând, discursul lui Traian Băsescu denotă populism. În acord cu principiile Europei multiculturale, eforturile României ar trebui direcţionate către promovarea românismului peste graniţe, nu către recuperarea lui.

Statul român este dator să se asigure că în toate aceste comunităţi istorice, drepturile românilor sunt respectate. Aceasta se traduce prin învăţământ în limba română, recunoaşterea religioasă, manifestări culturale în limba română etc.

Or, discursul lui Traian Băsescu nu surprinde niciunul dintre aceste aspecte, limitându-se la o serie de puseuri naţionaliste care nu au darul de a-i impresiona nici pe românii din interiorul graniţelor, nici pe cei din afara lor. Până la urmă, ieșirea este un simplu discurs de campanie al unui președinte tot mai preocupat ca presa să scrie despre activitățile sale, dar ale cărui acțiuni nu ajută pe nimeni.

Nici pe românii din țară, nici pe cei din afara granițelor.