Băsescu, poziţie schizofrenică pe descentralizare

Traian Băsescu a intrat în ultimul an de mandat la Cotroceni, iar intervenţiile sale publice vin să confirme că este tot mai înverşunat. Nu se poate împăca cu ideea că după nouă ani ca preşedinte va pierde pârghiile de putere pe care i le oferă funcţia. Aşa că, în timp ce românii se pregătesc pentru sărbătorile de iarnă, Traian Băsescu mai lansează câte o petardă şi câte o perdea de fum prin care încearcă să compromită actuala guvernare.

În acest registru se încadrează şi intevenţia de marţi a preşedintelui Băsescu. Şeful statului a luat la ţintă principalele teme aflate în dezbaterea publică. Mai întâi a criticat modificările aduse Codului Penal, pe care le-a calificat în termeni foarte duri, evocând scenariul conform căruia actuala majoritate USL ar încerca să îşi creeze un scut în faţa legii. De asemenea, preşedintelui nu i-a scăpat nici proiectul amnistiei, pe care l-a catalogat în termeni contondenţi. Şi nu în ultimul rând, de criticile lui Traian Băsescu nu a scăpat nici proiectul descentralizării, temă asupra căreia şeful statului a declanşat un adevărat asediu în ultimele săptămâni.

Prevalându-se de problema punctuală a spitalului din Ploieşti, Traian Băsescu a extrapolat cazul în încercarea de a discredita întregul proiect, invocând aşa-zisele probleme sistemice pe care descentralizarea le-ar cauza, dacă ar fi implementată. Teza este în mod evident falsă. O parte din spitale sunt deja administrate de către autorităţile locale de mai multă vreme. Manipularea pe care şeful statului încearcă să o propage în spaţiul public se bazează pe percepția publică ce va funcționa multă vreme după ce descentralizarea va fi realizată. Anume aceea că guvernul central are responsabilități și trebuie să intervină atunci când autoritățile locale nu-și fac treaba.

În acelaşi context, raportarea lui Traian Băsescu la decizia Curții Constituţionale la sesizarea depusă de PDL – ce urma a fi dată miercuri, dar care a fost reprogramată pentru 10 ianuarie – denotă o abordare reprobabilă. "Eu nu cred că trece de CCR această descentralizare pentru că modul cum a conceput-o Guvernul contravine principiului fundamental de sat unitar. (...) Eu cred că această lege are probleme la CCR", a declarat Traian Băsescu. Prin mesajul său, preşedintele s-a antepronunţat, încercând astfel să influenţeze verdictul ce urmează a fi dat de către CCR.

Însă cea mai mare problemă a preşedintelui Băsescu pe tema descentralizării derivă din inconsecvenţele şi răzgândirile sale. Atunci când controla guvernarea, Traian Băsescu era cel mai înfocat adept al descentralizării.

Iată ce susţinea Traian Băsescu în 2006: „În realitatea de zi cu zi avem însă două sectoare extrem de importante, vitale pentru prezentul şi viitorul naţiunii, care trebuiesc imediat transferate sub autoritatea administraţiilor locale: educaţia şi sănătatea. Cu siguranţă, şi direcțiile agricole trebuiesc mutate la Consiliile Judeţene, ca şi problematica de mediu, dar educația şi sănătatea sunt zone de activitate puternic finanţate din bugetul de stat, care au ca rezultat al activităţii lor, până în prezent, mediocritatea (..)Transferul de responsabilitate, resurse şi autoritate este un transfer care se va produce în mod real în trei, patru, cinci, şase luni, iar primăriile, consiliile judeţene, de la caz la caz, îşi vor crea structurile de administrare a activităţilor descentralizate, deci vor fi necesare 3-6 luni, dar o dată puse la punct, lucrurile vor merge mult mai bine în sistem descentralizat decât aşa cum sunt acum.”

Contrastul dintre cele două poziţionări este evident şi clar ca lumina zilei. Problema cea mai mare este însă că abordarea lui Traian Băsescu riscă să condamne România şi pe cetăţenii ei care îşi doresc un stat în care instituţiile statului să-i servească aşa cum se cuvine. În acest tablou, proiectul descentralizării nu reprezintă decât o miză politicianistă pentru şeful statului, care să pune de-a curmezişul în faţa unei reforme esenţiale în relaţia dintre cetăţeni şi instituţiile care îi reprezintă.