Băsescu şi Iohannis: “Simţim la fel, gândim la fel, minţim la fel”

Însă, de la declaşarea întregii discuţii, cea mai consistentă opoziţie faţă de obţinerea unui post important de comisar a venit, paradoxal, din interiorul ţării şi a aparţinut Alianţei Creştin-Liberale şi preşedintelui Băsescu. Dansul a fost deschis de liderii ACL, care au transmis miercurea trecută o scrisoare preşedintelui ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi liderului PPE, Joseph Daul, în care apreciază că nominalizarea Corinei Creţu pentru funcţia de comisar european s-a făcut prin încălcarea legii. Conform liderilor ACL, candidatul român trebuia audiat de Parlamentul de la Bucureşti înainte de transmiterea nominalizărilor către Comisia Europeană şi nu ulterior. Apoi, se pare că joi dimineaţă a venit rândul lui Traian Băsescu, care ar fi sunat la Bruxelles pentru a susţine aceeaşi teză.

Dacă această informaţie din urmă nu a putut fi confirmată până în prezent, mai ilustrative sunt declaraţiile făcute de Traian Băsescu şi Klaus Iohannis despre nominalizarea Corinei Creţu. În acest caz, prima declaraţie i-a aparţinut lui Traian Băsescu, care în urmă cu două săptămâni aprecia că "spre surprinderea mea, am aflat că avem două nominalizări transmise la Bruxelles". Însă, în toiul dezbaterii despre nominalizarea Corinei Creţu, rolul proncipal i-a aparţinut lui Klaus Iohannis, care joia trecută spunea următoarele: ”Se pare că primul ministru Victor Ponta a negociat de unul singur, ne-a explicat domnia sa ieri că a purtat negocieri foarte complicate şi lungi şi obţine un portofoliu deosebit de greu pentru România. Aşteptăm cu mare interes acest lucru, să vedem cât de greu va fi. În orice ţară europeană astfel de lucruri care ţin de interesul naţional se negociază chiar şi informal, inclusiv cu preşedintele ţării, inclusiv cu liderii opoziţiei”, a declarat joia trecută Klaus Iohannis.

Cu alte cuvinte, atât şeful statului cât şi liderul opoziţiei de la Bucureşti încearcă să acrediteze ideea că nominalizarea Corinei Creţu nu a respectat procedura normală, deşi până în prezent premierul a respectat toate prevederile în domeniu. În schimb, declaraţiile făcute de Klaus Iohannis şi de Traian Băsescu sunt surprinzător de similare ca temă şi, în final, sunt dedicate urechilor de la Bruxelles, oficialii europeni fiind în ipostaza de a asculta pseudo-argumentele prezentate.

De vreo câteva luni opoziţia din România încearcă din răsputeri să acrediteze ideea să nu are de a face nimic cu Traian Băsescu, orice legătură cu liderul de la Cotroceni reprezentând în final un mare handicap electoral ce poate atârna greu în alegerile de peste câteva săptămâni. Însă, demersurile ACL, care sunt într-o coordonare perfectă cu ceea ce face liderul de la Cotroceni, reprezintă mai mult decât nişte simple coincidenţe, ele fiind dovada unor acţiuni concertate, menite să afecteze şansele Corinei Creţu de a obţine un post important în noua Comisie Europeană. În final, din toată această situaţie ar putea să aibă de pierdut doar România, care ar putea rata ocazia de a fi reprezentată la cel mai înalt nivel al Executivului comunitar din cauza jocurilor meschine ale unor lideri de la Bucureşti.