Băsescu si minciunile de la 10 dimineața

Băsescu şi-a făcut din nou apariţia în spaţiul public, dumincă, la un post de televiziune, de această dată mistuit de focul cunoaşterii în teme precum Roşia Montană sau economia naţională a României, fără să scape ocazia de a vorbi (minţi) şi în ceea ce priveşte politica externă a României.

Preşedintele ţării are apariţii media periodice. Tace cu lunile de-a rândul şi, de fiecare dată când observă oportunitatea de a dezinforma sau de a semăna puţin vânt, profită fără scrupule şi minte. Minte când vine vorba de Roşia Montană, minte şi dezinformează când vine vorba de cum stăm la capitolul economie. În fapt, obiectivul lui Traian Băsescu nu este de a lansa în dezbatere teme reale cu argumente pertinente, obiectivul lui Traian Băsescu, de fiecare dată când apare în spaţiul public, este de a dezbina şi de a învrăjbi atât clasa politică cât şi categoriile sociale. Preşedintele pozează într-un arbitru care stă cuminte şi împăciuieşte tacticos minerii din Roşia Montană, pe care îi face escroci dar şi hipsterii din Piaţa Universităţii, pe care îi face proşti. Realitatea este că prin luările sale de poziţie Băsescu, la nivel economic, politic şi social nu face decât să promoveze ura ca valoare.

Traian Băsescu vrea să menţină impresia că nimeni altcineva decât domnia sa nu poate deţine măcar o bucăţică de adevăr. Plecând de la ultimul miner din Roşia Montană şi până la premierul României, toţi ar trebui să-i dea crezare lui Băsescu pentru că, nu-i aşa, el are dreptate şi experienţă în timp ce restul oamenilor sunt doar nişte neofiţi. Trezirea crudă la realitate a lui Băsescu a avut loc în vara anului trecut când a simţit, pe propria-i piele, faptul că majoritatea românilor nu îl mai cred şi îi spun, cu 7,4 milioane de voturi, să părăsească Palatul Cotroceni.

Încercările pe care preşedintele le face acum de a capta o parte din atenţia publică au ca obiectiv stârnirea de pasiuni şi reacţii din partea politicienilor mai mult decât din partea electoratului. Băsescu pe acest lucru se bazează, pe reacţiile pe care liderii politici, de la putere sau din opoziţie le vor avea la declaraţiile şi minciunile sale. După cum putem să observăm Băsescu nu mai este un personaj comentat, reacţiile la ceea ce spune preşedintele sunt din ce în ce mai rare, mai seci şi mai puţin pasionale. Motivul este simplu, peste scurt timp, o fracţiune de secundă în termeni politici (in termeni reali 64 de săptămâni) Băsescu va pleca de la Cotroceni şi nu va mai candida, foarte probabil la nici o funcţie politică. Statutul de „lame duck” îl face pe Băsescu inofensiv în termeni reali şi atunci nici eforturile sale de argumentare nu mai sunt ce au fost.

Este uşor să îţi spui părerea după ce dai câte un search pe google şi vii în faţa românilor cu informaţii trunchiate, argumente slabe şi obiective politicianiste. Realitatea este cu totul şi cu totul alta. În primul rând economia României este pe un drum bun, deschis în principal datorită eliminării de la guvernare a unui grup de interese care a căpuşat timp de patru ani toate resursele statului. Nu poate nimeni să spună că economia noastră este la cote optime de performanţă şi că totul este roz bombon în viaţa românilor, dar nici să îl crezi pe Băsescu atunci când spune că şomajul o ia razna în timp ce avem cu 100.000 de contracte de muncă mai mult decât anul trecut. Nu poţi să îl crezi pe preşedinte când spune că nu este bine că suntem într-un excedent comercial când noi avem exporturi record de 4,5 miliarde de euro, bani care intră în economia noastră. Nu poţi să îl crezi când spune că îi pasă de PSD când şi-a clădit cariera politică pe conflictul cu această formaţiune.

Este un mister cum poţi să spui, serios, că în România se iau bani de la investiţii, când tu, ca preşedinte ai lucrat cu un Guvern care a blocat prin fraudă toate liniile de finanţare de la UE şi a reuşit performanţa să construiască terenuri de fotbal în pantă, patinoare de milioane de euro şi bazine în sate de bătrâni. Ce trebuia să facă Boc împreună cu Ungureanu era să transfere povara investiţională de pe bugetul de stat, pe fondurile europene, din fericire acest lucru a început acum, dar Băsescu a uitat, convenabil, să-l menţioneze.

Investiţiile străine în România există şi nu se datorează neapărat guvernului USL, inamicul de moarte al lui Traian Băsescu, dar ele există: Daimler, Bosch, Huawei, ZTE, OMV, Exxon, Oracle sunt doar câteva din exemplele concludente. Să ignori realitatea este o formă destul de gravă de opacitate politică şi pentru un preşedinte aflat la sfârşitul mandatului este o eroare cu atât mai gravă.

Ce a reţinut publicul şi clasa politică din intervenţia de duminică dimineaţă a lui Băsescu? Absolut nimic, Băsescu va continua să apară pe media cu fiecare ocazie tocmai pentru că mesajele sale nu şi-au găsit ţintă şi se pot spune multe despre președinte, dar faptul că nu este perseverent nu se poate spune. Este un exerciţiu de răbdare din partea clasei politice să îl suporte pe preşedintele Băsescu încă 64 de săptămâni cu acest stil de dezinformare continuă şi absurdă. Politica rămâne totuşi o lume a oamenilor cu nervii tari şi deficitul de credibilitate şi forţă a declaraţiilor preşedintelui, cel mai probabil îi va ajuta pe cei din USL, PDL chiar şi UDMR să reziste încă un an şi puţin până când Băsescu va deveni doar o amintire nu prea plăcută pentru mulţi dintre ei și pentru milioane de români.