Belgradul cere punerea în aplicare a acordului dintre Belgrad şi Pristina

La finalul unei întrevederi cu premierul sârb Ivica Dacic, şeful diplomaţiei germane a îndemnat autorităţile sârbe să "ia decizia cea bună în această perioadă istorică" şi să facă eforturi la punerea în aplicare a dosarului.

Ministrul german de externe a subliniat că a venit la Belgrad pentru a încuraja autorităţile sârbe să continue apropierea de UE.
Totodată, acesta a mai spus că în acest moment trebuie "să se ajungă la un  acord privind un plan de implementare, iar implementarea să înceapă în mod etapizat".

La rândul său, premierul sârb a reiterat "importanţa primordială" pe care o acordă Belgradul lansării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. "Această decizie este necesară pentru poporul nostru şi pentru statul nostru, care resimt o întârziere istorică în raport cu alte ţări din regiune. Serbia nu mai are timp de pierdut, orice amânare ar avea consecinţe catastrofale", a spus Ivica Dacic.

Şansele Belgradului de a obţine o dată de începere a negocierilor de aderare la UE sunt direct legate de punerea în aplicare a acordului, a remarcat şi ministrul de externe sârb, Ivan Mrkic, după întâlnirea avută cu omologul său german, potrivit Tanjug.

În vizita sa la Pristina, după convorbirile purtate cu primul ministru Hashim Thaci, Guido Westerwelle a invitat Serbia şi Kosovo să dea dovadă de "supleţe, răbdare şi înţelepciune".

"Toate părţile angajate în dialog trebuie să dea dovadă de supleţe pentru a arăta că au fost luate măsuri concrete în perspectiva unei reuniuni importante a UE. Punerea în aplicare a acordului trebuie să continue şi să fie vizibilă", a declarat ministrul german de externe, referindu-se la summitul din iunie al Uniunii.

Marţi, premierii Dacic şi Thaci urmează să se întâlnească la Bruxelles, la invitaţia înaltului reprezentant pentru politica externă a UE, Catherine Ashton, întâlnire ce are ca scop ca părţile să convină asupra implementării acordului de la 19 aprilie. Acordul a fost aprobat de parlamentul sârb, dar întâmpină opoziţia unei părţi din cei circa 40.000 de sârbi din nordul Kosovo, regiune asupra căreia autorităţile de la Pristina nu deţin practic controlul.

Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008, gest pe care Belgradul refuză în continuare să-l recunoască.