Germania dezminte că armata ştia de programul Prism

Sub presiunea constantă a presei ce durează de o săptămână, în cadrul unei afaceri ce ameninţă să afecteze campania cancelarului Angela Merkel pentru legislative, purtătorul de cuvânt al guvernului Steffen Seibert a răspuns timp de peste o oră întrebărilor jurnaliştilor, într-o conferinţă de presă obişnuită.

Cancelarul Angela Merkel a afirmat că a luat cunoştinţă de existenţa programului american de monitorizare a comunicaţiilor Prism din presă, pe fondul dezvăluirilor făcute de fostul consultant NSA Edward Snowden. 

Seibert a reacţionat la acuzaţiile celor de la Bild făcând trimitere la un comunicat al serviciilor secrete germane (BND), potrivit căruia programul Prism descris de cotidianul cu mare tiraj nu este acelaşi cu cel al NSA care este bănuit că a spionat cetăţeni germani.

Ziarul a publicat fragmente dintr-un ordin trimis la 1 septembrie 2011 de cartierul general al forţei NATO de la Kabul către comandamentele regionale, inclusiv cel de la nord de oraşul Mazar-i-Sharif, condus de Bundeswehr. Acest document confidenţial explică procedura care trebuia urmată, începând cu 15 septembrie 2011, pentru a cere supravegherea de date telefonice sau electronice prin intermediul Prism, înlăturând orice îndoială cu privire la natura acestui program.

Este explicat faptul că comandanţii regionali care voiau să utilizeze serviciile Prism trebuiau să apeleze la personalul militar sau civil acreditat, ceea ce pare să facă referire la militarii, dar şi la membri ai serviciilor secrete americane desfăşuraţi în fiecare bază de comandament regional, conform Bild. 'Toate cererile de supraveghere făcute în afara Prism trebuie reformulate în cadrul Prism până la 15 septembrie 2011', se poate citi în documentul transmis armatei germane, citat de Bild.