Bilanţul Senatului în prima sesiune parlamentară: 193 de iniţiative adopatate din 259 dezbătute

"Principala activitate a Senatului a fost cea de legiferare. Astfel, din totalul de 403 iniţiative legislative depuse la Senat la începutul lunii februarie a acestui an au fost dezbătute 259, dintre acestea 193 au fost adoptate, 66 respinse şi trimise Camerei Deputaţilor în calitate de Cameră decizională. Poate că numărul acestor acte normative în sine nu spune foarte mult. Dincolo de aceste cifre care permit o evaluare sub aspect cantitativ al activităţii legislative desfăşurate de Senat, cred că mai relevante decât numărul actelor adoptate sunt domeniile în care reglementează iniţiativele legislative dezbătute în această perioadă. Astfel, în cadrul sesiunii care se încheie, Senatul a acordat o atenţie specială adoptării unor proiecte de lege care vizează reformarea sistemului judiciar precum şi cel al administraţie publice locale, reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, protecţia mediului", a declarat Crin Antonescu.

El a precizat că multe dintre proiectele de acte normative au fost proiecte de aprobare a unor ordonanţe de urgenţă.

"Ceea ce este important este faptul că activitatea Senatului şi a senatorilor nu s-a limitat la o simplă abordare fără modificări a proiectelor iniţiate de Guvern. Activitatea comisiilor permanente a fost extrem de susţinută, concretizată în aproximativ 700 de rapoarte şi avize elaborate", a spus preşedintele Senatului.

Potrivit acestuia, în lunile iulie şi august, în care Senatul nu se va mai întruni în plenul său, comisiile permanente vor continua să lucreze conform unui program aprobat de Biroul Permanent.

"Activitatea de control parlamentar desfăşurată de Senat a marcat o nouă abordare. Ne-am propus ca începând cu această legislatură controlul parlamentar exercitat de Senat să fie unul autentic şi eficient. Cred că ştim cu toţii că până de curând rapoartele depuse de instituţiile publice aflate sub control parlamentar presupuneau o simplă punctare a activităţii, cu un grad mare de formalism, fără niciun fel de consecinţe pentru conducerea instituţiilor în cauză, principiul asumării lor politice indiferent de performanţă fiind suficient. S-au depus în această perioadă un număr de 832 de întrebări şi 498 de interpelări adresate Guvernului", a mai declarat Antonescu.

El a arătat că durata alocată declaraţiilor politice a fost mărită de la 60 la 90 de minute, numărul declaraţiilor politice prezentate în plenul Parlamentului fiind de 322.

Totodată, în sesiunea februarie-iunie 2013, Senatul a exercitat controlul parlamentar al documentelor europene legislative şi nelegislative transmise de Comisia Europeană în temeiul Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind funcţionarea UE şi a aceluia de constituire a UE.

Astfel, Senatul a examinat de la începutul anului şi până în prezent un număr de 53 de documente europene, dintre acestea pentru 33 comisiile parlamentare au informat plenul Senatului că nu a fost încălcat principiul subsidiarităţii sau principiul proporţionalităţii.

"Un număr de 13 propuneri legislative de documente europene au primit aviz motivat sau opinie, după caz, precum şi 7 documente de consultare, cărţi verzi şi comunicări care au primit opinie au fost supuse dezbaterii plenului. În sesiunea următoare, Senatul intenţionează să îmbunătăţească procedura de control parlamentar asupra documentelor europene, în sensul introducerii unui capitol distinct în regulamentul propriu", a mai afirmat preşedintele Senatului.

Crin Antonescu a precizat că intenţia acestui bilanţ nu este doar de a trece în revistă diferitele dimensiuni ale activităţii parlamentare şi rezultatele sale, ci şi de a asigura o comunicare clară şi transparentă cu cetăţenii.

"Convingerea mea, pe care am exprimat-o în nenumărate rânduri, este nu numai aceea că Parlamentul trebuie să îşi recapete de facto locul pe care îl are în arhitectura unui stat de drept ci şi aceea că este nevoie de o transformare a percepţiei publice asupra acestei instituţii. Din păcate, ani de zile am asistat la decredibilizarea forului legislativ care a dus la scăderea încrederii în democraţia însăşi, dat fiind că Parlamentul este instituţia emblematică a democraţiei", a mai susţinut Antonescu.