Bloomberg: Conflictul Arabiei Saudite cu Qatarul are o istorie de 22 de ani legată de gaze

În anul 1995, tatăl actualului emir al Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, şi-a înlăturat de la putere propriul tată, pro-saudit, şi a efectuat prima livrare de gaze naturale lichefiate, de la cel mai mare zăcământ din lume.

Zăcământul offshire North Field, unde se află practic toate rezervele de gaze al Qatarului, este împărţit cu Iranul, rivalul Arabiei Saudite.

Avuţia acumulată din vânzările de gaze a transformat Qatarul nu doar în cea mai bogată naţiune din lume, cu un venit anual pe cap de locuitor de 130.000 de dolari pe an, ci şi în cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate.

Atenţia acordată gazelor diferenţiază Qatarul de producătorii vecini de petrol în Consiliul de Cooperare din Golf şi a permis emiratului să rupă dominaţia Arabiei Saudite.

În schimb, Qatarul şi-a dezvoltat propriile legături cu alte puteri, între care Iranul, Statele Unite (Qatarul găzduieşte Comandamentul Central al SUA) şi, mai recent, cu Rusia.

Fondul suveran de investiţii al Qatarului a convenit anul trecut să investească 2,7 miliarde de dolari în grupul rus Rosneft.

„Qatarul era un fel de stat vasal al Arabiei Saudite, dar s-a folosit de autonomia creată de averea adusă de gaze pentru a-şi construi un rol independent. Restul regiunii a căutat o oportunite pentru a tăia aripile Qatarului”, a arătat Jim Krane, cercetător la Baker Institute al Rice University în Houston, Texas, potrivit News.ro.

Oportunitatea a venit când preşedintele american Donald Trump a vizitat recent Arabia Saudită şi a făcut apel la conştiinţa tuturor statelor pentru a izola Iranul.

Producţia de gaze naturale a Qatarului nu este supusă restricţiilor OPEC, cartelul petrolului dominat de Arabia Saudită.

Noul emir al Qatarului, care a supravieţuit unei tentative de lovitură de stat în 1996, nu a construit conducte care ar fi integrat Qatarul în pieţele statelor vecine din Golf.

Doi oficiali guvernamentali din Qatar au acuzat în timpul unui proces al complotiştilor loviturii de stat, în anul 2000, că Bahrainul a ajutat la organizarea acesteia cu consimţământul Arabiei Saudite, potrivit unui articol al BBC.

La momentul respectiv, statele bogate producătoare de petrol considerau gazele naturale drept fără valoare, bune pentru a fi injectate în puţurile petroliere pentru a îmbunătăţi ratele de extracţie.

Singura conductă construită, proiectul Dolphin care conectează zăcământul North Field al Qatarului de Emiratele Arabe Unite şi Oman, a funcţionat numai la jumătatate-două treimi din capacitate. Contractele semnate în 2016 ar trebui să completeze restul, dar majoritatea exporturilor de gaze ale Qatarului vor continua să meargă pe pieţe din Asia şi Europa.

Recent, cererea de gaze naturale lichefiate pentru a produce electricitate a crescut în statele din Golf.

Averea acumulată de Qatar din vânzările de gaze a permis emiratului să dezvolte politici externe care au ajuns să irite statele vecine. Qatarul a sprijinit mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt, Hamas în fâşia Gaza şi facţiuni înarmate respinse de Emiratele Arabe şi Arabia Saudită în Libia şi Siria.

Gazele au plătit şi pentru reţeaua globală de televiziune Al Jazeera, care în diferite momente a nemulţumit majoritatea guvernelor din Orientul Mijlociu.

Mai mult decât atât, gazele au ajutat Qatarul să promoveze o politică de angajament cu Iranul şiit, pentru a-şi asigura sursa bunăstării.

Frustările regionale au fost amplificate în 2005, când Qatarul a declarat un moratoriu pentru dezvoltarea viitoare a North Field, care ar fi furnizat o cantitate mai mare de gaze pentru exporturile locale.

Qatarul a explicat că trebuie să testeze cum răspunde zăcământul la exploatare, negând că cedează la sensibilităţile Iranului, care a exploatat mai lent partea sa de zăcământ. Moratoriul de doi ani a fost ridicat în aprilie, 10 ani mai târziu, după ce Iranul a ajuns pentru prima oară la ritmul de extracţie al Qatarului.

„Oamenii se întreabă ce aşteaptă saudiţii să facă Qatarul. Par să dorească ca emiratul Qatar să cedeze complet, dar acesta nu va numi Fraţii Musulmani o organizaţie teroristă, pentru că nu este. Şi nu va excomunica Iranul, pentru ar pune în pericol o relaţie care este prea importantă pentru economia Qatarului”, a explicat Gerd Nonneman, profesor pentru relaţii internaţionale şi studii pentru regiunea Golfului în campusul din Doha al Georgetown University.