BNR: Inflaţie negativă până în primăvara lui 2016. SCAD preţurile

În aceeași perioadă creșterea economică s-a accelerat ca urmare a unui avans consistent al consumului final și a dinamicii pozitive a investițiilor, inclusiv pe fondul revitalizării procesului de creditare.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de -1,6 la sută în luna iunie 2015 de la 1,2 la sută în luna precedentă. Șocul dezinflaționist produs de efectele de runda întâi ale scăderii cotei TVA de la 24 la sută la 9 la sută la produsele alimentare, care acoperă prețurile a circa 30 la sută din bunurile și serviciile din coșul de consum, a fost mai accentuat decât cel anticipat. Datele statistice relevă o scădere a prețurilor mărfurilor alimentare la care s-a redus cota TVA, de 9,8 la sută în luna iunie față de luna precedentă.

Rata medie anuală a inflaţiei a scăzut la nivelul de 0,7 la sută, în timp ce indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum –s-a redus la 1,0 la sută de la 1,1 la sută.

Potrivit BNR, indicatorii monetari relevă revenirea dinamicii anuale reale a creditului acordat sectorului privat în teritoriu pozitiv în condițiile expansiunii împrumuturilor în monedă națională (15 la sută creștere anuală în termeni reali în luna iunie 2015) , pe fondul relaxării graduale a conduitei politicii monetare din ultimul an prin intermediul întregii palete de instrumente: scăderea ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric asociat acesteia, reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii și gestionarea adecvată a lichidității.

OBIECTIV.INFO va prezinta decizia Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României:

Cele mai recente date statistice atestă intrarea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ sub impactul extinderii, începând cu 1 iunie 2015, a aplicării cotei reduse de TVA la toate alimentele și serviciile de alimentaţie publică. În aceeași perioadă creșterea economică s-a accelerat ca urmare a unui avans consistent al consumului final și a dinamicii pozitive a investițiilor, inclusiv pe fondul revitalizării procesului de creditare.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de -1,6 la sută în luna iunie 2015 de la 1,2 la sută în luna precedentă. Șocul dezinflaționist produs de efectele de runda întâi ale scăderii cotei TVA de la 24 la sută la 9 la sută la produsele alimentare, care acoperă prețurile a circa 30 la sută din bunurile și serviciile din coșul de consum, a fost mai accentuat decât cel anticipat. Datele statistice relevă o scădere a prețurilor mărfurilor alimentare la care s-a redus cota TVA, de 9,8 la sută în luna iunie față de luna precedentă.

Rata medie anuală a inflaţiei a scăzut la nivelul de 0,7 la sută, în timp ce indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum –s-a redus la 1,0 la sută de la 1,1 la sută.

Indicatorii monetari relevă revenirea dinamicii anuale reale a creditului acordat sectorului privat în teritoriu pozitiv în condițiile expansiunii împrumuturilor în monedă națională (15 la sută creștere anuală în termeni reali în luna iunie 2015) , pe fondul relaxării graduale a conduitei politicii monetare din ultimul an prin intermediul întregii palete de instrumente: scăderea ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric asociat acesteia, reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii și gestionarea adecvată a lichidității.

Citeste si: Rezervele valutare la BNR au scăzut cu 1 miliard de euro în iulie

Stocul de credite în valută a continuat să se reducă, ponderea acestuia în totalul împrumuturilor acordate sectorului privat ajungând în luna iunie 2015 la 52,4 la sută de la un vârf de 64,4 la sută în luna mai 2012. Această evoluție este benefică din perspectiva consolidării transmisiei politicii monetare și a atenuării riscurilor la adresa stabilității financiare.

La nivel global, perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creșterii economice și o accentuare a volatilității de pe piețele financiare internaționale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situația Greciei, evoluțiilor economice din China și al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.

Pe plan intern, se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală și noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilității macroeconomice și asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanțare externă cu instituțiile internaționale.

Toți acești factori, de natură să afecteze apetitul global pentru risc și percepția investitorilor asupra economiei românești, influențează gestiunea politicilor macroeconomice interne.

În ședința de astăzi, CA al BNR a analizat și aprobat Raportul trimestrial asupra inflației. Comparativ cu evaluarea anterioară proiecția trimestrială actualizată implică o nouă revizuire substanțială a traiectoriei previzionate a ratei anuale a inflației ca urmare a înglobării impactului anticipat al măsurilor fiscale adoptate recent de Parlament, aflate în prezent în procedură de reexaminare. Noua prognoză indică menținerea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ pe parcursul următoarele trei trimestre și revenirea ei ulterioară la valori pozitive, plasate sub limita de jos a intervalului țintei, până la începutul anului 2017.

Accentuarea pe termen scurt a impactului dezinflaționist tranzitoriu al măsurilor fiscale menționate ecranează însă acumularea unor presiuni inflaționiste pe termen mediu în condițiile închiderii mai rapide a deficitului de cerere agregată, succedată de creșterea graduală a unui excedent de cerere agregată, și ale majorării costurilor unitare cu forța de muncă.

Riscurile la adresa proiecției sunt generate atât de evoluțiile mediului extern, cât și de cele în plan intern, în principal de incertitudinile privind politicile economice în perioada următoare și relațiile cu instituțiile financiare internaționale.

În aceste condiții și pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

CA al BNR reafirmă că deciziile sale vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu într-o manieră care să sprijine creşterea economică într-un cadru macroeconomic sustenabil, în condiții de păstrare a stabilității financiare. Pentru aceasta este necesar ca pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi aplicat în perioada următoare să nu pericliteze stabilitatea macroeconomică, care este un activ public deosebit de important și de care depinde percepția favorabilă a României.

Implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici monetare și fiscale, alături de progresul în sfera reformelor structurale, sunt esențiale pentru păstrarea echilibrelor la nivel macroeconomic, asigurarea unei creșteri economice durabile, continuarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană și întărirea robusteții economiei românești față de eventuale șocuri sau condiții adverse pe plan mondial.

BNR reiterează că monitorizează permanent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional în vederea utilizării şi dozării corespunzătoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu și pentru menținerea stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 6 august 2015. Conform calendarului anunțat următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 septembrie 2015.