BNR: Măsurile fiscale şi salariale iniţiate recent ar afecta costurile de finanţare şi cursul de schimb

BNR a făcut publică o declaraţie după şedinţa Consiliului de Administraţie al instituţiei.

"S-a apreciat unanim (în cadrul Consiliului de Administraţie al BNR) că, în contextul acestui sfârşit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile privind construcţia bugetului public pentru anul 2017 care să jaloneze conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri", se arată în minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR din 4 noiembrie 2016.

"Relevanţa lor este sporită, pe de o parte, de caracterul execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului curent, şi, pe de altă parte, de multitudinea şi natura măsurilor fiscale şi salariale iniţiate în perioada recentă pe plan legislativ, a căror concretizare este deocamdată incertă; ele vizează reduceri de impozite şi taxe, precum şi majorări de salarii în sectorul bugetar şi creşteri de venituri ale populaţiei de natura prestaţiilor sociale. S-a arătat că o eventuală implementare, chiar şi parţială, a acestor măsuri ar conduce la o supraîncălzire a economiei şi că efectele adverse s-ar putea resimţi/intensifica pe termen mediu şi lung, mai ales dacă se continuă practica amânării investiţiilor publice", menţionează documentul citat. 

Potrivit reprezentanţilor BNR, în eventualitatea aplicării măsurilor menţionate, s-au semnalat şi posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finanţare externă şi a comportamentului cursului de schimb al leului. 

În plus, membrii Consiliului au arătat că accelerarea peste aşteptări a creşterii economice în primul semestru al anului a implicat revizuirea în sens crescător a prognozei privind dinamica PIB în semestrul II, dar şi în anii 2017 şi 2018. 

"În raport cu anul curent, creşterea economică este aşteptată să decelereze pe termen mediu, dar să rămână peste ritmul potenţial. În acest context, s-a remarcat că dinamica creşterii economiei româneşti va fi probabil cea mai ridicată din UE în anul curent şi va continua să ocupe ulterior locuri înalte în această ierarhie, inclusiv în regiune", se mai arată în minuta BNR. 

Totodată, reprezentanţii conducerii BNR au subliniat că stimulii majori ai creşterii economice vor continua să-i constituie măsurile de relaxare fiscală şi de creştere a salariilor, secondate de condiţiile monetare reale acomodative. 

"În acest context, unii membri ai Consiliului s-au arătat preocupaţi de perspectiva ca rolul de motor al creşterii economice să fie deţinut pe mai departe de consumul privat, impulsionat prioritar de măsurile fiscale şi de majorările diferitelor categorii de venituri ale populaţiei. Alţi membri au remarcat că se anticipează, totuşi, o creştere în termeni relativi a contribuţiei investiţiilor la dinamica PIB, inclusiv pe fondul condiţiilor financiare favorabile şi al marjelor crescute de profit ale firmelor, condiţionată însă de ritmul absorbţiei fondurilor europene şi de cel al realizării investiţiilor public", se precizează în documentul citat. 

De asemenea, în evaluarea membrilor Consiliului, importante rămân şi incertitudinile privind redresarea economică a zonei euro, alimentate în principal de anemia economiilor emergente majore, de problemele din sectorul bancar european, dar şi de incertitudinile izvorâte din rezultatul referendumului din Marea Britanie. 

În aceste condiţii, membrii CA al BNR au decis, în unanimitate, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, menţinerea la +/- 1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.