BNS îi cere preşedintelui Iohannis ratificarea Protocolului Adiţional referitor la plângerile colective

'Chiar dacă România a ratificat în anul 1999 Carta Europeană Revizuită (cel mai important tratat pan-european de drepturi sociale din cadrul Sistemului European de Protecţie a Drepturilor Omului), din punctul nostru de vedere ne aflăm încă departe de o recunoaştere reală şi o protecţie eficientă a drepturilor sociale, ceea ce ne îndepărtează de valorile fundamentale ale democraţiei şi afectează inclusiv dreptul la demnitate al indivizilor', se arată în documentul BNS. 

Potrivit acestuia, începând din 2015 Parlamentul României a avut în dezbatere Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional referitor la plângerile colective. Documentul a fost adoptat, în data de 22 aprilie 2015, de Camera Deputaţilor, prima cameră sesizată, însă Senatul României a respins proiectul invocând faptul că 'în conformitate cu prevederile constituţionale înscrise la alin.(1) al art. 91 - Atribuţiile în domeniul politicii externe: Presedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.' 

'Astfel, în raportul comun al Comisiei de politică externă şi Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului cele 2 comisii au apreciat, referitor la textul constituţional de mai sus, că aceste prevederi: 'sunt incidente în acest demers legislativ şi s-a apreciat ca fiind relevante în ceea ce priveşte dreptul exclusiv al preşedintelui României de a supune spre ratificare astfel de acte internaţionale', se precizează în comunicatul BNS.