Boloş: În funcţie de cum va evolua sustenabilitatea financiară a României, vom mai ajusta aceste măsuri

Întrebat care ar fi veniturile care ar putea rezulta în total în 2024 în urma aplicării tuturor măsurilor, Boloş a spus: "Dacă luăm în calcul şi partea de reducere de cheltuieli, aşa cum arată acum în forma aceasta, dacă luăm în calcul şi partea de evaziune fiscală, sunt 22 de miliarde lei".

Chestionat dacă aceste venituri ar fi mult sub estimările iniţiale, ministrul a explicat că acest lucru era de aşteptat, deoarece s-a "încercat o abordare care să protejeze populaţia şi mediul de afaceri".

"Era de aşteptat, de vreme ce tot am mai renunţat la aceste măsuri şi am încercat să avem o abordare care să protejeze populaţia şi mediul de afaceri, încercăm în această etapă ca să vedem impactul bugetar al măsurilor pe care le-am afişat şi, sigur, acestea fiind agreate în coaliţie, în funcţie de cumva evolua partea de sustenabilitate financiară a României, vom mai ajusta aceste măsuri, dacă va fi cazul", a adăugat Marcel Boloş.

Întrebat dacă ar putea să fie luate şi alte măsuri, ministrul a spus: "Am spus că dacă avem o colectare corespunzătoare şi avem o cheltuire a banilor responsabilă, este posibil fie să ţinem sub control deficitul bugetar şi să se vadă că am intrat într-o zonă de sustenabilitate şi de stabilitate pentru deficitul bugetar, fie vedem la momentul respectiv ce tipuri de măsuri vom mai putea lua, dar este prematur să ne pronunţăm".

Legat de încadrarea în deficitul bugetar, ministrul Boloş a menţionat că sunt discuţii cu Comisia Europeană.

"Să nu uităm că suntem în discuţii cu Comisia Europeană pentru ca să ne ajustăm traiectoria de deficit bugetar. Noi facem în aceste zile simulări care rezultă din proiectul de lege pe care l-am menţionat şi, în funcţie de aceste simulări şi de felul în care vom conveni cu Comisia Europeană, vă vom anunţa din timp care va fi traiectoria de deficit bugetar. Un lucru este foarte cert, este că trebuie să fim foarte realişti cu aceste măsuri pe care noi le adoptăm, care am spus că sunt cele care protejează populaţia şi mediul de afaceri, raportat la problema pe care noi o avem de deficit bugetar şi în acest context discutăm de ceea ce înseamnă sustenabilitatea financiară a României pe termen lung", a mai explicat Boloş.

Potrivit ministrului, nu există riscul ca România să depăşească un deficit de 5,5% din PIB.

"Noi, în acest an, dacă legea este aprobată, atunci şi vom obţine venituri suplimentare la buget, dar noi mizăm pe două lucruri importante: unul este cel legat de controlul cheltuielilor în perioada următoare şi ştiţi bine că în fiecare lună aprobăm limite ale cheltuielilor pe care le putem efectua din bugetul de stat, pe de o parte, şi, pe de altă parte în fiecare lună încercăm să monitorizăm încasările şi să reducem gapul dintre veniturile planificate şi cele realizate. Ăsta este un efort pe care îl facem. Nu există acest risc de a depăşi 5,5% din PIB", a mai spus Boloş.

El a menţionat că la Ministerul Finanţelor se realizează o simulare a impactului măsurilor fiscale.

"Este o simulare pe care în aceste zile o finalizăm la nivelul Ministerului de Finanţe şi tot în aceste zile cu Comisia Europeană definitivăm traiectoria de deficit bugetar pentru perioada următoare. Este limpede că dacă închidem cu 5,5% deficit bugetar, este irealist ca să avem 3% din PIB anul viitor. Nu cred că poate cineva se garanteze aşa ceva. Eu, în continuare, rămân susţinătorul folosirii banilor cu chibzuinţă şi să arătăm bun simţ şi respect faţă de contribuabilii care plătesc la bugetul de stat şi acesta este îndemnul meu pentru toţi care folosesc banii publici", a mai spus Boloş.

Întrebat câte posturi vacante din sectorul bugetar vor dispărea, în urma aplicării acestor măsuri, Boloş a spus că acest lucru depinde "de cât de lungă va fi lista de excepţii", menţionând că există o limită maximă luată în calcul de 204.000 de posturi vacante reduse.

"Noi avem o limită maximă pe care am luat-o în calcul, de aici încolo, în funcţie de cum se va aproba şi va intra în vigoare proiectul de lege, vom vedea la final câte. Noi am luat în calcul, aşa cum s-a anunţat de la începutul acestei măsuri, 204.000 posturi. (...) În Ministerul de Finanţe sunt 31 de memorandumuri astăzi pentru organizarea a peste 10.000 de concursuri, pentru 10.000 de posturi, deci este limpede că trebuie să fim foarte temperaţi şi când aprobăm aceste tipuri de cheltuieli", a explicat Boloş.

El a mai spus, legat de comasarea instituţiilor, că ar fi nedrept ca această măsură să se aplice pentru domeniul culturii.

"Noi avem două măsuri de fond în reorganizarea autorităţilor publice centrale şi locale: reducerea posturilor vacante şi comasarea. La cultură, aici e un subiect care să discută în perioada următoare, dar ar fi nefiresc ca să facem acest economii din reducerea posturilor la cultură, ar fi nedrept pentru domeniul de Cultură. Nu cred, opinia mea personală, că avem mare lucru de câştigat din banii făcuţi ca economie pe domeniul cultură şi cred că vor fi exceptate instituţiile de Cultură", a adăugat ministrul.

Ministrul a făcut precizări şi în legătură cu impozitul care se va impune pe maşinile de lux.

"Tot ce înseamnă maşină de lux cu o valoare de peste 375.000 lei intră în acest impozit pe maşini. La stabilirea impozitului este foarte importantă valoarea de achiziţie, aceea este cea la care se referă proiectul. Vechimea autoturismului este de cinci ani. Adică, practic, dacă ai mai mult de cinci ani de la data la care ai achiziţionat-o nu mai datorezi impozit pe maşină, considerentul este că maşina cât este nouă îşi păstrează această valoare, după care uşor, uşor trebuie reparaţii şi îşi pierde din valoare", a explicat Marcel Boloş.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirile cu parlamentarii UDMR şi minorităţilor naţionale pe tema măsurilor fiscale.

Ministerul Finanţelor a publicat marţi proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung pentru care Guvernul intenţionează să îşi angajeze răspunderea în Parlament.