"Bomba cu ceas" care ameninţă economia mondială. Va costa cel putin 60 de trilioane dolari la nivel global
Insecuritatea alimentara, accesul la apa, deplasarile de populatii, riscul de conflicte sunt tot atatea posibile consecinte ale schimbarilor climatice care afecteaza deja "toate continentele si oceanele" si care se vor agrava in secolul al XXI-lea, a avertizat saptamana aceasta GIEC. Intreaga planeta este vizata. Efectele vor costa guvernele peste 100 de miliarde de dolari pe an, sustin expertii ONU, citati de CNN.
Acest nou raport subliniaza ca populatiile sarace din Sud vor fi cel mai afectate de schimbarile climatice.
"Partea populatiei mondiale care se confrunta cu penurii de apa sau care este afectata de inundatii importante va creste odata cu cresterea nivelului incalzirii (globale) in secolul al XXI-lea", subliniaza el, potrivit incont.ro.
O clima mai calda va avea totodata consecinte asupra securitatii, iar populatiile din zonele rurale vor fi mult mai afectate.
GIEC apreciaza ca schimbarile climatice vor "incetini cresterea (economica) (...) si vor crea noi zone de saracie". O agravare a evenimentelor climatice extreme va declansa, de asemenea, deplasari de populatie, afirma oamenii de stiinta.
Intr-un alt studiu, publicat anul trecut de Financial Times si citat de Mediafax, cercetatori de la universitatile Cambridge si Erasmus atrageau atentia ca topirea ghetii din Oceanul Arctic este "o bomba cu ceas economica". Costurile la nivel global se vor ridica la cel putin 60.000 de miliarde de dolari, din cauza efectelor schimbarilor climatice.
Reducerea suprafetei calotei polare arctice, la un nivel minim record, a fost vazuta intr-o oarecare masura ca benefica din punct de vedere economic. Asta pentru ca deschide mai multe cai pentru traficul naval si oportunitati de explotare de resurse, intr-o regiune care ar putea contine 30% din rezervele inca nedescoperite de gaze naturale ale lumii si 13% din cele de petrol, scria Financial Times.
Totusi, rolul cheie al regiunii in reglarea oceanelor si climei inseamna ca topirea gheturilor va cauza schimbari climatice care vor afecta recoltele agricole, vor produce inundatii si vor distruge infrastructura, afirma cercetatori de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie si de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.
Astfel, toate aceste schimbari vor duce la costuri care probabil vor depasi beneficiile de trei sau patru ori, a afirmat Chris Hope, de la Cambridge Judge Business School.
"Oamenii calculeaza beneficiile in miliarde de dolari, iar noi discutam de posibile costuri, distrugeri si alte efecte de ordinul zecilor de mii de miliarde de dolari", a spus el.
Calculele cercetatorilor europeni arata ca tarile in curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari, intrucat au o capacitate mai redusa de a face fata unor dezastre precum inundatii, secete sau furtuni.
Ritmul de crestere pentru temperaturile din regiunea arctica este de multi ani de cel putin doua ori mai rapid fata de restul planetei.
80 de trilioane de dolari sau 3% din PIB-ul mondial anual pentru salvarea Planetei
Acum doi ani, un studiu al departamentul de economie si probleme sociale al ONU, citat de The Telegraph, arata ca peste 80 de trilioane de dolari, adica aproximativ 3% din PIB-ul mondial anual, ar trebui cheltuite in urmatorii 40 de ani, in investitii in tehnologia verde pentru a reduce foametea si efectele nefavorabile ale schimbarilor climatice.
Cel putin 688 de miliarde de lire sterline (echivalentul a 1,1 trilioane de euro) trebuie investite in tarile in curs de dezvoltare, se arata in studiul din 2011 World Economic and Social Survey. Potrivit coordonatorului raportului, Rob Vos, continuarea politicilor uzuale "nu este o optiune" daca oamenii isi doresc sa elimine "distrugerea ecologica".
„O tranzitie globala de energie la nivel mondial este necesara de urgenta pentru a evita o catastrofa la nivel planetar.”
Studiul arata ca fermierii din intreaga lume trebuie sa dubleze productia internationala de alimente, pana in anul 2050. Dar pentru ca aceasta majorare sa fie una sustenabila, vor fi necesare cheltuieli imense de productie a energiei verzi, pentru reducerea deseurilor non-biodegradabile si imbunatatirea tehnicilor agricole si forestiere.
Conform studiului de anul trecut, pana la 750 de miliarde de lire sterline trebuie investite anual pentru ca tehnologia eco sa ajute la stoparea foametei si a schimbarilor de mediu.
Raportul demonstreaza ca transformarea tehnologica trebuie realizata cat mai repede si intr-o masura cat mai mare, ceea ce va duce la o revolutie industriala.
„Energia verde se extinde destul de rapid, in principal datorita consumului de combustibili fosili, lucru care explica de ce umanitatea este pe punctul de a incalca limitele de durabilitate planetara”, se arata in raport.