BOMBĂ! GABRIEL OPREA, plângere penală la DNA

”Nu am reclamat Guvernul, ci am reclamat toate persoanele care au semnat OUG care majorează salariile demnitarilor. Am reclamat faptul că OUG nu s-a trecut prin Comisia de Dialog Social, că nu s-a pus ordonanța 10 zile in dezbatere pe site, etc. Plângerea nu este împotriva Guvernului, nu este împotriva lui Victor Ponta, ci împotriva a 3 persoane care au semnat un act normativ. Care este baza legală a ordonanței? Legea 284 poate fi bază legală pentru această ordonanță? Dacă este, atunci ați încălcat-o pentru că baza de raportare a salariilor demnitarilor este de 600 de lei. Partea imorală este faptul că discutăm despre un proiect de lege care nici până azi nu este public. Noi nu suntem în Comisie, am cerut proiectul să facem dezbateri. Noul proiect de lege este o promisiune. Este o raportare de creștere în etape”, a declarat Bogdan Hossu, președinte Cartel ALFA, la un post de televiziune.

plângerea penală depusă de Cartel ALFA la DNA împotriva celor trei membri ai guvernului. Cartel ALFA este membru al Alianței pentru o Românie Curată:

Doamnei Laura Codruța KÖVESI

Procuror Șef Direcție

Subscrisa Cofederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, cu sediul în Bucuresti, sector 3, Str. Lipscani, nr. 53, etaj 2, persoană juridică conform sentinței civile nr. 2262/26.10.1990 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în Dosarul nr. 2283/PJ/1990 cod fiscal 6273956 cont bancar RO56BACX0000000742651000 deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Gara de Nord, reprezentata legal de Bogdan Iuliu HOSSU în calitate de președinte, în baza art. 289 din Codul de Procedură Penală, formulăm

PLÂNGERE PENALĂ

Împotriva numiților :

1. Gabriel Oprea – Prim-Ministru Interimar;

2. Rovana Plumb – Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice;

3. Eugen Orlando Teodorovici – Ministrul finanțelor publice.

Pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută și pedepsită de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal.

În fapt, la data de 08.07.2015 a fost adoptată OG nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice semnată de Prim-Ministru Interimar – Gabriel Oprea și contrasemnată de Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice – Rovana Plumb și Ministrul finanțelor publice- Eugen Orlando Teodorovici.

Actul normativ majorează indemnizațiile lunare ale președintelui, prim-ministrului, miniștrilor, președinților, vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Senatului și Camerei Deputaților, Avocatului Poporului, președintelui Consiliului Legislativ și celui al Curții de Conturi, secretarului General al Guvernului și celui al Cancelariei Primului a€“ Ministru, directorilor SRI, SIE, SPP și STS, cu nerespectarea prevederilor imperative ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care stabilesc că raportul între coeficientul de ierarhizare minim și coeficientul de ierarhizare maxim pe bază cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15 raportat la bază de 600 lei. Ministrul muncii și cel al finanțelor publice au susținut această ordonanța.

Astfel, art. 4 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice stabilește că în sectorul bugetar, raportul între coeficientul de ierarhizare minim și coeficientul de ierarhizare maxim pe bază cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15 iar potrivit art. 10 alin. (4) din același act normativ, la data intrării în vigoare a prezenței legi, valoarea de referință este de 600 lei.

Legea cadru nr. 284/2010 se aplică și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică astfel încât la adoptarea OG nr. 14/2015 era obligatoriu să se respecte limitele maxime prevăzute de acest act normativ; această, în condițiile în care OG nr. 14/2015 nu stabilește o derogare de la prevederile Legii nr. 284/2010 cu respectarea art. 63 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative conform căruia „Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formulă “prin derogare de la…”, urmată de menționarea reglementării de la care se deroga. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază.”

Adoptarea dar și susținerea unui act normativ care urmărește realizarea propriilor interese prin lezarea intereselor altor persoane reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu. Prin adoptarea OG nr. 14/2015 sunt aduse vătămări personalului plătit din fonduri publice datorită diminuării bugetului prin majorarea indemnizațiilor aferente anumitor funcții în detrimentul altora. Totodată prin diminuarea bugetului se creează o vătămare bunei funcționari a instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat. Astfel, datorită insuficientei fondurilor necesare, instituțiile publice finanțate de la buget sunt nevoite să își desfășoare activitatea cu un număr redus de personal ceea ce afectează activitatea acestora.

Potrivit art. 297 alin. (1) din Codul penal, constituie infracțiunea de abuz în serviciu nu doar indeplinerea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu ci și faptă funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act și prin această cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

În acest sens, menționăm că OG nr. 14/2015 fost adoptată de Guvern fără avizul consultativ prealabil al Consiliului Economic și Social prevăzut la „CAPITOLUL ÎI Atribuțiile Consiliului Economic și Social” din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Astfel, conform art. 5 lit. a) din acest act normativ, una dintre atribuțiile Consiliului Economic și Social este aceea de a aviza proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevăzute la art. 2 alin. (2), inițiate de Guvern, precum și propunerile legislative ale deputaților și senatorilor, invitând inițiatorii la dezbaterea actelor normative.

Printre domeniile de activitate prevăzute la art. 2 alin. (2) regăsim și relațiile de muncă, protecția socială și politicile salariale, domeniu în care se încadrează și OG nr. 14/2015.

În aceste condiții, OG nr. 14/2015 putea fi adoptată fără avizul Consiliului Economic și Social numai în situația de excepție prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social și anume depășirea de către Consiliu a termenelor prevăzute pentru analiză și transmiterea avizului sau. Ori, în situația de față, avizul Consiliului Economic și Social nu a fost solicitat fapt ce întrunește condițiile prevăzute de art. 297 alin. (1) din Codul penal.

În acest sens sunt și prevederile Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării aprobat prin HG nr. 561/2009. Acest regulament prevede la art. 22 că, după finalizarea procesului de avizare interministerială a proiectului de document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, formă finală însoțită, dacă este cazul, de observațiile instituțiilor avizatoare și de notă justificativa privind nepreluarea acestora se transmite, prin grijă inițiatorilor, Curții de Conturi a României, Consiliului Concurenței, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Economic și Social și/sau Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în vederea obținerii avizelor, dacă obținerea acestora este obligatorie, conform dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 23 din același act normativ stabilește că, după obținerea avizelor instituțiilor prevăzute la art. 22, inițiatorul va transmite Secretariatului General al Guvernului, în original, formă finală a proiectului de document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, însoțit de eventualele observații și propuneri ale tuturor instituțiilor avizatoare, precum și de notă justificativa privind însușirea sau neinsusirea acestora, dacă este cazul.

Legalitatea actului normativ impune respectarea anumitor cerințe, printre care se află și cea potrivit căreia, actul normativ trebuie să fie adoptat sau emis după obținerea avizelor prevăzute de lege.

Existența avizului consultativ este o condiție procedurală anterioară emiterii unui act normativ. Avizul consultativ se caracterizează prin aceea că solicitarea acestuia este obligatorie, dar autoritățile au libertatea de a aprecia dacă se conformează sau nu conținutului acestuia.

Adoptarea OG 14/2015 cauzează o vătămare Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA” întrucât această face parte dintre confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, care potrivit art. 11 alin. (2) lit. b) din L egea nr. 248/2013 au dreptul de a desemna o parte dintre membrii CES fiind astfel îndeplinite condițiile pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei așa cum sunt ele stabilite de art. 297 din Codul penal.

OG 14/2015 a fost adoptată nu numai fără avizul Consiliului Economic și Social ci și fără respectarea condițiilor de transparență decizională reglementate de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizionala în administrația publică și fără consultarea partenrilor social în Comisia de Dialog Social.

Potrivit art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, persoanele împotrivă cărora formulăm prezența plângere au calitatea de funcționari publici întrucât exercită o funcție de demnitate publică.

Totodată sunt indeplinte prevederile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție privind obținerea unui folos necuvenit în condițiile în care cei implicați în procesul de adoptare a actului normativ sunt favorizați în detrimentul celorlalte persoane ce fac parte din personalul salarizat din fonduri publice.

În drept, ne întemeiem prezenta plângere pe următoarele dispoziții legale:

– art. 13^3 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;

– art. 297 din Codul penal.”, se arată în plângere.