BOR, lăsată de izbelişte după tragedia din Colectiv

Analiza arată că primele zile de după tragedia de la Colectiv au fost dominate în dezbaterea publică de aprecierea față de activitatea cadrelor medicale care au intervenit la locul evenimentului și care au gestionat ulterior situația, dar acest fenomen a fost de scurtă durată, pentru că în dezbaterea marcată de compasiune și-a făcut loc discursul politic.

Potrivit sursei citate, în ultimele zile, dincolo de demisia Guvernului, au existat câteva evenimente care au reorientat treptat cadrul dezbaterii publice.

Primul dintre acestea ar fi consultările președintelui Iohannis cu "strada". Studiul menționat apreciază că acțiunea șefului statului, deși "utilă ca mișcare de PR", nu a însemnat de fapt un dialog cu "strada".

"Cei ieșiți în stradă nu au constituit de la bun început un grup omogen — în stradă au ieșit și oameni de stânga, și oameni de dreapta, și oameni care contestă în totalitate establishmentul politic. Cu mici excepții, la Cotroceni au fost prezente organizații ale societății civile cu un discurs pronunțat de dreapta — și nu este vorba aici doar de tema luptei anticorupție, ci de filosofia generală exprimată de aceste organizații în raport cu ce înseamnă statul. Ca atare, gestul președintelui a fost unul de legitimare a străzii ca o mișcare de dreapta", se arată în analiză.

Citeşte şi: La 4 zile după tragedia din Colectiv, BOR pune sare pe rană

Un alt eveniment semnalat de studiu este legat de rostogolirea de informații false și zvonuri privind modul în care autoritățile gestionează criza răniților sau chiar cu privire la modul în care au intervenit la locul tragediei. La fel, este menționat și afluxul de informații despre anchetă, informații care se referă la acuzațiile aduse unor funcționari publici — de la primarul Cristian Popescu Piedone și subalternii săi până la angajații ISU.

"În acest context, patronii clubului Colectiv par mai degrabă victimele unui sistem, decât vinovați de tragedia din local. Nu există o dezbatere despre consecințele pe care compromisurile făcute în mediul privat din considerente ce țin de costuri sau de profit le pot avea. La acest moment, începe să se construiască din nou imaginea unui stat incapabil să își ajute cetățenii, dominat de corupție, cu sisteme ce nu sunt încă deplin funcționale", arată studiul Infopolitic.

Acesta este, potrivit analizei, fundalul pe care apare discuția despre un guvern de tehnocrați, identificat cu imaginea ruperii de politică, cu antreprenoriatul privat, cu eficiență.

Studiul urmărește și atitudinea partidelor în fața actualei situații. Potrivit acestei analize, PSD ar fi "în totală defensivă" pe fondul discuțiilor legate de numirea unui alt guvern, iar "singurul discurs legitim" ar rămâne cel al președintelui Iohannis.

"Singurul discurs legitim rămâne cel al lui Iohannis, care este despre instituții, despre corupție, despre moralitatea clasei politice. În trena acestui discurs vine PNL, tractat de președinte (...), și ONG-urile care vor lărgi spectrul discursului de dreapta din anii trecuți, reluând inclusiv teze precum întărirea prezenței private în sistemele de Educație sau Sănătate sau cu privire la numărul de angajați din sistemul public", se mai arată în studiu.

Analiza apreciază că discursul antistat revine în România, precum în 2010, dar acum acest tip de abordare este legitimată de "stradă".

"Spre deosebire de 2010, atunci când acest tip de discurs "s-a lovit de șocul social pe care l-au generat măsurile concrete luate de guvernul PDL (în primul rând tăierea salariilor), acum acest discurs este legitimat "de stradă" și de o parte din reprezentanții ONG-urilor cele mai vizibile", precizează sursa amintită.

Citeşte şi: Încă un gest făcut de Patriarhul Daniel scandalizează ROMÂNIA