Borza: Evaziunea fiscală, încurajată prin 18 Ordonanțe ale Guvernului

Cel mai recent termen de aplicare a acestei măsuri, 1 iunie 2018, a fost amânat cu trei luni. Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă 44 din 31 mai 2018 ce prevede suspendarea sancțiunilor până la 1 septembrie 2018 pentru contribuabilii mari, respectiv 1 noiembrie pentru contribuabilii mici care nu s-au dotat cu case de marcat cu jurnal electronic, scrie deputatul independent Remus Borza.

Remus Borza: Din păcate, România nu va înregistra în 2018 o creștere economică de 5,2%, cum este prevăzută prin Legea bugetului de stat. Creșterea economică va fi de maxim 4%. Asta înseamnă că nici veniturile bugetare de 287 miliarde lei nu se vor realiza. Dar Guvernul a angajat pentru acest an cheltuieli de 314 miliarde lei. Nerealizarea veniturilor bugetare va mări și mai mult ecartul dintre cheltuieli și venituri, cu consecința depășirii țintei de 3% din PIB a deficitului bugetar. În atare situație, Guvernul are câteva soluții. Naționalizarea Pilonului II de Pensii. 42 de miliarde de lei ar astupa toate găurile de anul acesta la buget. Doar că această soluție va ostiliza mediul de afaceri și principalele cancelarii străine. Cel mai probabil, Guvernul va sacrifica, și anul acesta, investițiile, reducând ponderea acestora din PIB de la 4,2% sub 3%. O altă soluție ar putea-o reprezenta și creșterea fiscalității, prin majorarea unor impozite și taxe sau impunerea unora noi. Și această măsură este nepopulară, având în vedere apropierea europarlamentarelor și prezidențialelor.

Evaziunea fiscală, încurajată prin Ordonanțe

Mult mai la îndemâna Guvernului este creșterea veniturilor bugetare. Cu atât mai mult cu cât România are cel mai mic grad de colectare din Europa, sub 30%. Acest deziderat se poate înfăptui prin combaterea mai fermă și eficientă a fenomenului evaziunii fiscale. România este campioană la acest capitol. 17 miliarde de euro evaziune fiscală în fiecare an, din care 9 miliarde de euro evaziune doar la TVA, 2 miliarde de euro din comerțul cu produse accizabile (tutun, alcool, combustibili), alte 2 miliarde de euro din comerțul cu produse agricole primare (cereale, legume, fructe). Asta s-a și urmărit prin adoptarea OUG 28/1999. Implementarea acestor măsuri a fost, din păcate, amânată succesiv prin alte 12 Ordonanțe de Urgență emise de Guvernele României între 2000 și 2013.

În 2014, Guvernul Ponta a adoptat Ordonanța 91, care reia obligativitatea instituită prin OUG 28/99, ca fiecare agent economic ce comercializează bunuri de larg consum cu plata în numerar sau card să se doteze cu case de marcat cu registru electronic. Mai mult, această ordonanță impune și obligativitatea conectării caselor de marcat la serverele ANAF. În acest scop, ANAF contractează de la Banca Mondială un credit de 91 milioane dolari pentru modernizarea rețelei informatice și creșterea capacității de stocare și prelucrare a datelor. Anii au trecut. ANAF a cheltuit 15 milioane de dolari pe consultanță și niciun leu pe upgradarea sistemului informatic. Mai mult decât atât, Guvernele Ponta și Cioloș, prin ordonanțele 17/2015, 57/2015 și 98/2016, au prorogat termenele prevăzute în OUG 91/2014. În septembrie 2017, Guvernul Tudose aprobă OUG 20/2017, prin care agenților economici li se dă o nouă păsuire pentru dotarea cu case de marcat cu registre electronice, 1 iunie 2018 pentru contribuabilii mari și mijlocii și 1 august 2018 pentru micii contribuabili. În aprilie 2018, aceste termene din ordonanță sunt aprobate prin Legea 353. Se părea că intrăm pe ultima sută de metri.

Surpriza OUG 44 din 31 mai 2018

Surpriză: prin OUG 44 din 31 mai 2018, Guvernul Dăncilă mai prorogă cu trei luni aceste termene, respectiv 1 septembrie pentru contribuabilii mari și mijlocii și 1 noiembrie pentru contribuabilii mici. Din nota de fundamentare a Ordonanței, înțelegem că acest proces este doar la început. Noile prototipuri de case de marcat sunt la avizare tehnică la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Informatică. Ulterior acestei etape, Ministerul Finanțelor va autoriza distribuitorii. După care urmează procesul de producție în serie a acestor case de marcat și distribuirea lor către cei aproape 800.000 de utilizatori! La cum se mișcă lucrurile în România, vor mai trece câțiva ani până când se va implementa această măsură.

Act de trădare a interesului național

Termenele stabilite prin Ordonanța 44 sunt nerealiste. Guvernele viitoare, prin Ordonanțe de Urgență, vor proroga până la calendele grecești aceste obligații. Consecința: imposibilitatea statului de a-și colecta veniturile și de a susține cheltuielile publice mai mari de la an la an. Această saga a caselor de marcat, începută în 1999 și nefinalizată nici azi, arată neputința tuturor guvernelor de a aduce mai mulți bani în vistieria țării. Odată conectate casele de marcat la serverele ANAF, statul vede în timp real trasabilitatea sumelor pe care este îndreptățit să le încaseze. Atunci și cele câteva mii de societăți cu imunitate fiscală și judiciară vor trebui să-și plătească dările. Dar de 20 de ani acest lucru a fost imposibil, cele 18 Ordonanțe de Urgență, începând cu OUG 28/1999 și terminând cu OUG 44/2018, în realitate au încurajat evaziunea fiscală și nu au combătut-o. Ordonanța 44/2018 vine să întărească acest fapt. Reprezintă, totodată, un act de abdicare a statului în fața marilor evazioniști și un act de trădare a interesului național.

Sursa: remusborza.ro