Bruxelles, doar pentru a nu merge Ponta la Consiliul European?

Revenind însă la umilinţa lui Băsescu, se pare că viaţa nu-i dă pace iar funcţia de preşedinte aruncă noi şi noi provocări la adresa sa. După ce fiica sa cea mare, Ioana Băsescu, a fost „umilită” (sau miluita?) de Radu Gheţea cu un împrumut fabulos de la CEC, acum fratele său, Mircea, stă la răcoare pentru că a vrut să se „umilească” şi el un pic acolo cu nişte sute de mii de euro.

Abia acum Traian Băsescu va înţelege ce înseamnă cu adevărat să fii umilit. Cum credeţi că îl vor privi liderii europeni la Bruxelles, ştiind că trage după el ditamai tinichelele, dosarul Nana şi acum şi un frate încarcerat pentru că s-a folosit de numele său pentru a obţine foloase necuvenite. Cum credeţi că va reacţiona Merkel când va fi faţă în faţă cu cel care îi spunea că este apărătorul independenţei Justiţiei în România, ştiind că fratele său este implicat într-un dosar de trafic de influenţă în care apare şi numele preşedintelui, infracţiunea fiind posibilă tocmai pentru că Traian Băsescu este preşedintele României? Credeţi că se va bucura? Că îl va pupa pe obraz şi vor fi prieteni? Eu nu cred.

Să fie oare Traian Băsescu atât de egoist şi să îl urască pe Ponta atât de mult, încât să aleagă să îndure privirile dispreţuitoare ale liderilor europeni, în loc să stea acasă? Să prefere oare să meargă la o reuniune unde să fie izolat într-un colţ, deoarece nimeni nu vrea să apară într-o poză cu un preşedinte implicat într-un megascandal de corupţie? Viaţa până acum ne-a demonstrat că Traian Băsescu trăieşte într-un glob de sticlă, în propria sa realitate paralelă, în care cei 8-9 milioane de români care nu au fost prezenţi la referendumul din 2012, de fapt sunt susţinătorii săi, aşadar e foarte posibil să creadă că totul e în regulă iar lumea crede că între el şi Mircea Băsescu e doar o coincidenţă de nume, nu o legătură de sânge.

Traian Băsescu nu mai pic de legitimitate, nu mai are nici o şansă la o carieră politică la vârf după ce îşi va încheia şi al doilea mandat de preşedinte. A încercat o chestie cu PMP, dar nu i-a ieşit, iar acum, în ultimul an de mandat, scandalurile se tot strâng. Ajungem astfel la declaraţia preşedintelui din 2012, cea în care spunea că se va retrage din viaţa politică în decembrie 2014. Se pare că ştia Băsescu ceva atunci, doar că nu avea idee că această retragere nu va fi una benevolă, ci forţată de împrejurări.

Pentru Băsescu, următorul Consiliu European, în cadrul căruia se va decide viitorul Uniunii Europene pentru următorii 5 ani, nu mai reprezintă nici o miză. Timpul lui s-a scurs, ar trebui să accepte asta şi să se lase păgubaş, să realizeze că se află pe nispuri mişcătoare şi cu cât se agită mai tare, cu atât se afundă mai mult. Aşa cum a spus PDL-ului „adio!”, aşa ar trebui să spună şi României, o ţară pe care a schingiuit-o timp de 10 ani.