Bruxelles-ul impune, indirect, scăderea costurilor creditării în imobiliare

Disputele între băncile comerciale şi clienţii care au contractat credite imobiliare au toate şansele să se stingă în următorii ani. Astfel, clienţii care au contractat credite în valută şi care acuză clauze controversate ale băncilor la împrumuturi – unele pe perioade foarte lungi de 25-30 de ani – vor putea solicita schimbarea creditării din valută în lei, fără a fi nevoiţi să refinanţeze respectivele împrumuturi.

Astfel, o directivă europeană în acest sens urmează a fi implementată cel mai probabil în luna martie şi va trebui transpusă în legislaţia naţională în termen de doi ani. Condiţiile punctuale în care se va putea face conversia urmează să fie aprobate, în forma lor finală, în primăvară. "Consumatorul are dreptul de a converti creditul într-o valută alternativă în anumite condiţii", se arată în textul actual al directivei, votat de Parlament la jumătatea lunii decembrie 2013.

Vestea este cum nu se poate mai bună pentru românii care în perioada de boom imobiliar s-au împrumutat la bănci, iar, pe fondul deprecerii leului, au de plătit rate tot mai mari atât în euro sau dolari, cât şi într-o monedă considerată a fi „exotică” – francul elveţian. Prin urmare, românii îndatoriaţi la bănci primesc o mână de ajutor în lupta cu băncile care de multe ori au acţionat împotriva clienţilor lor.

De menţionat că, în prezent, costul creditelor ipotecare în lei a scazut până la acelaşi nivel cu al celor în euro, ca urmare a scăderii în mod repetat a dobânzii de referinţă de către BNR. Conform ultimei actualizări a Băncii Centrale, dobânda de referinţă a ajuns la un minim istoric de 3,75%. Ceea ce însemnă că s-au creat premisele ieftinirii creditării în lei, iar sistemul bancar oferă acum instrumente de creditare pe zona imobiliară convenabile în moneda naţională.

Dacă ţinem cont că directiva europeană este dublată de decizia anterioară a Guvernului Ponta de a suplimenta plafonul pentru programul Prima Casă, este foarte probabil ca piaţa imobiliară să iasă din dezmorţire în perioada următoare. Astfel, conform actului normativ adoptat în prima parte a lunii ianuarie, cei care doresc să aplice pentru a-şi achiziţiona o casă au la dispoziţie în acest an circa 2 miliarde de lei, din care 740 milioane lei fonduri neutilizate în 2013.

În altă ordine de idei, sunt create premisele pentru ca băncile care activează pe piaţa din România să îşi adecveze ofertele în funcţie de orizontul de aşteptare al clienţilor. Iar acele bănci care vor şti să vină cel mai prompt în întâmpinarea nevoilor celor care îşi doresc achiziţia unei case sau celor care doresc transferul creditării din valută în lei vor avea cel mai mult de câştigat. Pe o piaţă care însă resimte efectele recesiunii economice, băncile care se vor adapta şi vor fi mai flexibile în relaţia cu clienţii lor vor atrage cel mai mult capital.

Prin urmare, directiva vizată de Comisia Europeană nu înseamnă o lovitură dată sistemului bancar, ci o reconsiderare firească, în spiriul echilibrului, a rapoartelor dintre instituţiile financiare şi clienţi. În final, atât băncile cât şi cei care accesează creditele oferite în condiţii transparente vor avea de câştigat.