Buget 2014 – la anul va fi mai bine

Bugetul pe anul 2014 a intrat în linie dreaptă şi se aşteaptă ca săptămâna viitoare să fie dezbătut şi adoptat de Parlament. Analiştii se îngrămădesc să comenteze pe marginea alocării banilor pe ordonatorii principali de credite. Ministerele, instituţiile publice şi autorităţile centrale au terminat competiţia acerbă în care au intrat pentru fonduri, tot ceea ce le rămâne de făcut acum este să se descurce cu banii alocaţi.

Politica bugetară din România este exprimarea cea mai clară a politicii de guvernământ. Este prima oară când USL-ul construieşte un buget pe baza performanţelor economice proprii, dobândite pe parcursul unui an de guvernare. După cum bine ştim politicile fiscal bugetare ale guvernului Ponta nu au fost întotdeauna comunicate la unison, diferenţele ideologice între cele două formaţiuni politice principale care compun alianţa de guvernământ îşi spun cuvântul. Au existat nenumărate discuţii pe marginea introducerii unui alt tip de fiscalitate şi nu au fost deloc puţine contrele din USL cu privire la relaxarea fiscală. Totuşi, se pare că, în pofida aşteptărilor lucrurile s-au aşezat în final şi s-au aşezat într-un echilibru stabil.

Bugetul de anul acesta este aşezat la mijlocul dintre stânga şi dreapta politică. Vorbim despre un echilibru în politica bugetară a proiectului pe anul 2014 între nevoile fireşti sociale, specifice stângii (salarii mai mari, pensii indexate, prestaţii sociale, servicii sociale) şi nevoile specifice pentru dezvoltare şi creştere sustenabilă (buget mare pentru investiţii, proiecte cu efect multiplicator în economie, proiecţie bugetară pe relaxare fiscală prin scăderea CAS-ului şi menţinerea Cotei Unice) caracteristice dreptei politice.

Câţi bani avem şi câţi bani cheltuim

Bugetul României pe anul 2014 semnalează în mod clar începutul sfârşitului pentru criza economico-financiară. În primul rând avem cel mai mare PIB din istorie, nu este o lozincă, este un adevăr: la sfârşitul anului 2013, PIB-ul prognozat este de 140,5 miliarde de euro, puţin mai mare decât cel mai mare PIB din istorie, în 2008, 139,8 miliarde de euro. Dacă trendul de creştere se menţine şi pe parcursul anului 2014, cam pe la prezidenţialele de anul viitor, România va avea un PIB de 148 miliarde de euro.

România are prevăzută în bugetul pentru anul 2014, o sumă de 230 de miliarde de lei de cheltuit. Din cele 230 de miliarde, o mare parte sunt practic deja cheltuiţi pe drepturi salariale şi pensii. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2014 este de aproximativ 52 de miliarde de lei venituri şi evident cheltuieli în normă egală, fără deficit. Tradiţional, deficitul bugetului nostru de pensii este finanţat de la bugetul de stat. Veniturile la bugetul de stat sunt de aproximativ 32,9% din PIB, ceea ce ne spune că rata de colectare a taxelor este încă destul de mică şi implicit economia neagră şi gri suficient de mare. Totuşi, media UE în materie de venituri bugetare este de aproximativ 46% din PIB, statistica nu ne plasează la o distanţă atât de mare de medie, distanţa poate fi recuperabilă dacă lupta împotriva evaziunii fiscale creşte în intensitate în viitorul apropiat.

Cheltuielile, în mod evident sunt mai mari decât veniturile cu 14,9 miliarde de lei, ceea ce ne plasează în target-ul de sub 3% din PIB deficit, la un 2,6% prognozat la sfârşitul anului. Indicatorii economici sunt favorabili, iar creşterea economică la sfârşitul acestui an, ar trebui să se situeze la 2,7%, conform prognozelor. Până şi cele mai optimiste prognoze nu ne situau la 2,7%, iniţiat, inclusiv FMI s-a bazat pe o prognoză prudentă de 1,9% creştere pe care au fost obligaţi să o revizuiască în creştere, de 2 ori. Este clar că motoarele economiei au început să se învârtă, important este ce se întâmplă cu banii pe care am reuşit să-i obţinem din economia care, după câţiva ani de stagnare şi austeritate a început să se mişte.

Aici sunt banii dumneavoastră

În sfârşit, faţă de bugetul de anul trecut, cheltuielile au cunoscut câteva schimbări. Dacă în 2013 bugetul era mai mic, pentru că PIB-ul era mai mic şi creşterea economică era mai mică, în 2014 lista de cheltuieli arată cam aşa: Cei mai mulţi bani se duc evident la salarii şi pensii, cca. 99,7 miliarde de lei cheltuieşte statul pe salarii şi pensii. La capitolul salarii creşterea cheltuielilor se justifică prin majorările anunţate de Guvern pentru personalul din sănătate, pentru personalul din educaţie, ce-i drept, numai pentru medicii şi profesorii debutanţi. Dacă medicii şi farmaciştii rezidenţi vor beneficia de o bursă lunară neimpozitabilă de 150 de euro, profesorii cu până la 6 ani experienţă vor înregistra o creştere a veniturilor de 10%. Bugetul alocat pentru plata salariilor personalului medical se ridică la 7 miliarde de lei în timp ce bugetul pentru plata personalului didactic, mult mai numeros, se ridică la 10 miliarde de lei.

Dreptatea socială de care a tot vorbit PSD-ul de la înfiinţare şi până acum nu a rămas fără răspuns în bugetul pe 2014. Fără opoziţie din partea PNL, salariul minim are asigurată o creştere de 12,5% până la 900 de lei/lună, pensiile cresc cu 3,76% şi venitul minim garantat creşte şi el cu 5%.

Investiţiile cunosc de asemenea o creştere considerabilă, de altfel cea mai mare creştere bugetară alocată unui minister, este de 33,9% şi aparţine Ministerului Dezvoltării condus de Liviu Dragnea, unde inevitabil sunt cele mai multe proiecte de investiţii în curs de implementare. Investiţiile cunosc o creştere de aproximativ 5,5 miliarde faţă de anul 2011 şi se ridică la nu mai puţin de 40 de miliarde de lei pentru 2014. Cofinanţarea este de asemenea foarte importantă în contextul creşterii ratei de absorbţie care ar ajunge la sfârşitul anului la 27%. Se pare că şi Ministerul Fondurilor europene va primi cu 11,40% mai mulţi bani în 2014 faţă de anul precedent.

Banii se duc în mare parte în investiţii, aşa cum am mai spus, fie că vorbim de investiţii publice fie că vorbim de investiţii în agricultură, proiectul de buget adoptat de Guvern pare unul orientat spre creştere.

Dacă anul 2014 va fi marcat ca ultimul an de criză şi primul an de creştere veritabilă, este prea devreme să spunem acum, cert este că bugetul pe care Parlamentul îl va avea pe masă săptămâna viitoare, este orientat pe creştere, dar clădit pe o măsură de echilibru între ceea ce înseamnă măsuri fiscal-bugetare de stânga şi de dreapta.