CAB: Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac rămân în arest preventiv; Radu Mustăţea nu poate părăsi ţara

CAB a respins luni şi recursul DNA faţă de decizia instanţei inferioare în cazul lui Radu Mustăţea, preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, care a primit interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

Decizia CAB este definitivă.

Ilie Carabulea a susţinut luni în faţa judecătorilor că este nevinovat deoarece faptele de care este acuzat nu există. Potrivit acestuia, Carpatica Asig a avut o evoluţie pozitivă începând cu 2011 şi că nu putea fi vorba despre o asociere în vederea comiterii de infracţiuni întrucât era o asociere comercială. Referitor la maşina dată lui Marian Mîrzac, omul de afaceri a precizat că acesta a primit-o pe vremea când era manager general la firma sa, în baza unei decizii a Consiliului de Administraţie. De asemenea, Carabulea a menţionat că nu a primit informaţii de la Marian Mîrzac prin care putea fi pusă 'la adăpost' firma controlată de el. 

Săptămâna trecută, magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis arestarea preventivă pentru 29 de zile a omului de afaceri Ilie Carabulea şi a lui Marian Mîrzac, acuzaţi de corupţie în dosarul ASF-Carpatica.

Judecătorii au admis propunerea de arestare preventivă a procurorilor DNA faţă de cei doi, însă a respins cererea în cazul lui Radu Mustăţea, preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, care a primit interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile. 

Potrivit DNA, Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib şi Transcar, prin intermediul cărora deţine şi controlează în mod indirect societatea de asigurări SC Carpatica Asig SA, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi la uz de fals.

Din rezoluţia de începere a urmăririi penale a rezultat că în intervalul mai - iunie 2013, cei trei, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. 

'Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea şi Mîrzac au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări deţinută şi controlată indirect de omul de afaceri, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari ASF. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi', susţin procurorii.

Ilie Carabulea l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar în mod constant pe fostul director Marian Mîrzac, funcţie deţinută în intervalul 16 mai 2012 - 23 aprilie 2013, pentru a fi ales în conducerea ASF. 

Din poziţia de membru neexecutiv în conducerea ASF, ocupată din 24 aprilie 2013, Marian Mîrzac a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii deţinute în mod indirect de Carabulea şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor. 

Finanţatorul grupării, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac pe Radu Mustăţea, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta. 

Gruparea a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în ASF. 

'Concret, în schimbul protecţiei oferite (...), Carabulea a dispus, în mai 2013, ca un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro să îi fie vândut la un preţ subevaluat lui Mîrzac, sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în august 2013 i-a remis acestuia suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurare', mai spun procurorii.

În schimbul acestor foloase, Marian Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale dispuse de autoritate, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din ASF şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării firmei respective.