Cade un mit: Alcoolul nu ajută în caz de hipotermie

Acest mit a apărut probabil din cauză că băuturile alcoolice îţi dau senzaţia de căldură pe măsură ce nivelul alcoolemiei creşte. După spusele directorului Departamentului de Farmaceutică de la Universitatea Iowa, dr Haynes: "Consumul de alcool afectează multe dintre reflexele unui corp sănătos, unul dintre care este menţinerea unei temperaturi normale ridicate când este frig".

Nici nu este nevoie de o cantitate mare pentru a apărea acest efect. Chiar şi doar o singură băutură alcoolică va iniţia procesul ce rezultă într-o temperatură scăzută a corpului.

Aşadar, de ce are alcoolul acest efect, însă în acelaşi timp ne dă impresia că ne încălzim? Alcoolul este un vasodilatator, ceea ce înseamnă că duce la dilatarea vaselor sangvine, în special capilarele de la suprafaţa pielii. Astfel, volumul de sânge care ajunge la suprafaţa tegumentului creşte, dându-ne senzaţia de căldură. După cum a menţionat dr. Haynes, acest lucru afectează unul dintre mecanismele de bază pentru apărarea împotriva frigului, provocând contractarea vaselor de sânge şi minimizând prin aceasta cantitatea de sânge trimisă la piele, care ar ajuta la menţinerea unei temperaturi ridicate.

Deşi ne simţim încălziţi ca rezultat al sângelui suplimentar ce ajunge la piele (unde sunt localizaţi majoritatea receptorilor pentru căldură), acest sânge de la suprafaţa pielii se va răci rapid dacă ne aflăm într-un mediu rece (uneori efectul este accelerat de transpiraţia cauzată de acest val de căldură). Efectul final va fi o scădere rapidă a temperaturii corporale, adesea fără să realizăm, deoarece pielea va fi încă destul de caldă, ceea ce măresc pericolul consumului de alcool pe timp de ger.

Dilatarea vaselor sangvine poate fi observată la persoanele în stare de ebrietate sau ameţeală cauzată de alcool înroşindu-se. Acest efect este mai vizibil la unele persoane decât la altele. Aşadar dacă sunteţi una dintre persoanele ce se înroşeşte rapid chiar şi când beţi cantităţi nesemnificative de alcool, probabil veţi remarca o scădere şi mai accelerată a temperaturii corporale dacă veţi bea în medii foarte reci.

Acesta nu este singura problema cauzată de consumul alcoolului când este frig. Conform unui studiu realizat de către Army Research Institute of Environmental Medicine, consumul de alcool pe vreme nefavorabilă scade şi capacitatea şi tendinţa de a tremura, înlăturând încă o metodă utilizată de corp pentru a se menţine cald.

În concluzie, mitul conform căruia trebuie să consumăm băuturi alcoolice pentru a ne încălzi pe timp de vreme rece este exact opusul a ceea ce ar trebui să facem.


Mai multe despre alcool care s-ar putea să vă intereseze:

- Dovezi arheologice sugerează faptul că prima băutură pe bază de fermentare cunoscută, şi anume berea, datează încă din vremea Epocii de Piatră, în jur de 10000 î.Hr., ceea ce o face una din primele substanţe comestibile preparate, alături de pâine, care ar fi apărut în jurul aceleiaşi perioade.

- Cum se întâmplă adesea când oamenilor li se spune că nu pot face ceva, interzicerea vânzării, transportului şi distribuirii alcoolului în SUA a dus la un consum de alcool estimat de trei ori mai mare decât înaintea legii.

- Conform unui studiu efectuat de Asociaţia Medicală Americană (American Medical Association), aspirina luată cu scopul de a preveni mahmureala are de regulă efectul opus. Aspirina încetineşte metabolismul alcoolului în corp şi astfel poate duce la creşterea nivelului de alcool din sânge şi o durată crescută a stării de ebrietate. Un alt dezavantaj al aspirinei sau ibuprofenului în timp ce bem cantităţi ridicate de alcool este creşterea riscului apariţiei problemelor la ficat. Metode mai bune de prevenire sau minimizare a efectelor unei mahmureli includ:

- Alterarea băuturilor alcoolice cu cele nealcoolice. Acest lucru va micşora rata la care consumăm alcoolul. Ficatul uman poate descompune alcoolul cu o rată de aproximativ 350ml/oră. Cu cât bem mai încet, cu atât timpul pe care îl are corpul să ţină pasul creşte. Alternând cu apă, ne menţinem de asemenea hidrataţi şi diluăm alcoolul din sistem, reducând iritarea stomacului şi a intestinelor.

- Evitaţi băuturile alcoolice întunecate. Acestea conţin mai multe substanţe rezultate din fermentaţie, care cresc riscul apariţiei durerilor şi a altor simptome asociate cu mahmureala.

- Mâncaţi atât înainte de a bea, cât şi în timp ce beţi. Mai exact, mâncaţi mâncare bogată în amidon şi vitamine şi minerale esenţiale. Evitaţi mâncărurile grase, cresc riscul durerilor de stomac.

- Beţi un pahar mare de apă înainte de culcare pentru a ajuta cu rehidratarea corpului.

- Luaţi vitamina B pentru a vă creşte energia.

Un alt mit des întâlnit este că este de preferat să lăsăm persoanele ce leşină de la alcool să se odihnească. Pentru a clarifica, dacă persoana chiar doarme, este în regulă. Dar dacă leşină de la consumul excesiv de alcool, este foarte periculos să îi lăsăm în acea stare, deoarece, printre alte complicaţii, s-ar putea îneca cu propria vomă. Dacă observaţi pe cineva leşinat ca urmare a consumului excesiv de alcool, cel mai bine este să îi întoarceţi pe o parte, pentru a minimaliza riscul de a se îneca cu propria vomă. Mai mult, ar trebui monitorizaţi şi dacă respiraţia le devine rapidă şi neregulată sau încep să vomite şi nu se trezesc, sunaţi la ambulanţă.

Conform unui studiu de la Universitatea din Toronto, condus de dr. Jurgen Rehm, în aproximativ 1 din 25 decese este implicat consumul de alcool. Mai mult, acest număr creşte rapid în ultimele decenii, principalul motiv fiind creşterea consumului de alcool de către femei. Deşi la nivel mondial, femeile consumă mai mult alcool decât mai demult, bărbăţii totuşi consumă mai mult şi riscul este de 5 ori mai mare de a deceda ca şi rezultat decât în cazul femeilor.

Cel mai mare procent al deceselor cauzate de alcool din numărul total de decese este în ţările ce au făcut parte din Uniunea Sovietică, 14% din decese fiind cauzate de consumul alcoolului.

Per total Europa are cea mai ridicată rată a deceselor cauzate de consumul de alcool, 1 din 10. Europenii beau în medie în jur de 21,5 unităţi de băuturi alcoolice pe săptămână, ceea ce este aproape de două ori mai mare decât media mondială, care este 12.

Deşi adolescenţii se plâng adesea de dificultatea obţinerii alcoolului în multe dintre statele lumii, există un motiv bun pentru legile ce interzic consumul alcoolic minorilor, în afară de iresponsabilitatea acestora. Creierul unui adolescent este semnificativ mai susceptibil la efectele nocive ale alcoolului în comparaţie cu un creier adult care este complet dezvoltat. Aceste efecte includ creşterea riscului dezvoltării problemelor de învăţare şi alte disfuncţii cognitive, precum gândire spaţială mai mică. De asemenea în cazul adolescenţilor este mai probabil ca aceste efecte să fie de lungă durată, chiar şi după încetarea consumului regulat de alcool.