Moţiune de cenzură: Calcule parlamentare indică şanse minime de reuşită pentru Opoziţie
Moţiunea de cenzură anunţată de Opoziţie are şanse minime de izbândă, cel puţin matematic, în condiţiile în care liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, şi-au securizat majoritatea de care dispun în Parlament.
Trecerea a cinci deputaţi PSD în formaţiunea lui Victor Ponta, Pro România, a dus la pierderea majorităţii parlamentare de către PSD şi ALDE în Camera Deputaţilor. Migraţia către Pro România a dat o speranţă Opoziţiei, care anunţase depunerea unei moţiuni de cenzură pentru a demite Executivul condus de Viorica Dăncilă. Social-democraţii şi ALDE mai aveau doar 164 de deputaţi, în condiţiile în care, pentru a avea majoritatea în Camera Deputaţilor, aveau nevoie de 165 de voturi.
Trecerea lui Valeriu Steriu de la PMP la social-democraţi a refăcut, însă, majoritatea parlamentară şi în Camera Deputaţilor a PSD şi ALDE. Astfel, cele două partide au, în prezent, 165 de deputaţi, adică exact 50% +1. Lor li s-ar putea adăuga, în cazul unei moţiuni de cenzură, cei 17 deputaţi care aparţin minorităţilor naţionale, dar şi cei 21 de deputaţi UDMR, astfel încât numărul de voturi împotrivă s-ar putea ridica la peste 200, din totalul de 329.
La Senat, PSD şi ALDE dispun în continuare de o majoritate confortabilă. După trecerea celor doi senatori PMP la PSD, din totalul de 136 de senatori, 79 aparţin PSD-ALDE. Lor li s-ar putea adăuga şi cei nouă senatori UDMR.
PNL are 29 de senatori, inclusiv Daniel Zamfir, USR-13, iar PMP mai are doar şase senatori.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a comentat migraţia aleşilor PMP şi înscrierea acestora în PSD, precizând că acţiunea l-a lăsat “cu un gust amar”.
“Parcă este un mercato. A crescut febra. Am rămas cu un gust amar să văd că parlamentari ai lui Băsescu, parcă fac tot ce pot să salveze Guvernul Dragnea-Dăncilă, dar nu ne descurajează şi noi vom continua. Evident, am început încă de săptămâna trecută discuţii formale şi informale. Aceste discuţii vor continua şi în această săptămână. De asemenea, am mandatat nu numai echipa de negociere, dar fiecare parlamentar al PNL să poarte discuţii cu parlamentari care se află în majoritatea guvernamentală cu obiectivul de a-i determina să voteze moţiunea de cenzură. Avem întâlniri şi în cursul acestei săptămâni şi aceste întâlniri vor continua”, a afirmat marţi Orban, la Parlament.
Cu toate acestea, anunţul referitor la momentul depunerii moţiunii de cenzură a venit din partea preşedintelui USR, Dan Barna, care a spus că este foarte probabil ca aceasta să fie depusă la jumătatea lunii iunie.
“Moţiunea de cenzură probabil o vom depune împreună cu celălalt partid de opoziţie undeva la mijlocul lunii iunie. Avem discuţii în această direcţie. Va cuprinde în mare parte elemente legate de economie şi de componenta de justiţie, cele două domenii care au fost semnificativ aflate sub asediu în ultimele luni. Lucrăm împreună cu colegii de la PNL la acest text, avem deja de câteva săptămâni discuţii cu ei pe moţiunea de cenzură. În momentul în care vom avea o formă mai avansată, va fi prezentată”, a declarat marţi Dan Barna, la Parlament.
Potrivit procedurii parlamentare, o moţiune de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Pentru a fi adoptată, o moţiune de cenzură are nevoie de votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Numărul total de parlamentari, în prezent, este de 465. Pentru a trece o moţiune de cenzură este nevoie de 233 de voturi, iar PNL, USR şi PMP au, la ora actuală, doar 182 de voturi.