Campania electorală pentru alegerile prezidențiale s-a încheiat. Ce riscă cei care fac propagandă electorală

Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie s-a încheiat, sâmbătă, la ora 7.00. Ea a început în 12 octombrie.

Potrivit legislaţiei, constituie contravenţie ”continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat”. Fapta se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei.

În aceste condiţii, este interzisă difuzarea de mesaje electorale în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.  În plus, este interzisă prezentarea de sondaje.

De asemenea, se sancţionează cu amendă ”purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală”. Pentru această faptă, amenda este cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei.

Campania electorală este finanţată de la bugetul de stat, controlul fiind realizat de Autoritatea Electorală Permanentă în baza Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

În cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală începe la data de 15 noiembrie 2019 şi se încheie la data de 23 noiembrie 2019, la ora 7.00.

În cursa electorală s-au înscris 14 candidaţi, unii susţinuţi de partide, alţii independenţi.

Procesul electoral, în ţară, va începe duminică, la ora 7.00, în timp ce în străinătate se desfăşoară deja din noaptea de joi spre vineri. În diaspora, votarea continuă pe toată durata zilei de sâmbătă şi se va desfăşura şi duminică.

Peste 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt înscrişi în listele electorale permanente, în timp ce în străinătate sunt peste 715.000 de români cu drept de vot.