Cancelarul Austriei desființează ordonanța fiscală: Firmele din România ar putea să-și facă bagajele

”Eu nu îmi fac griji pentru firmele austriece deoarece știu ce firme austriece sunt aici în România. Sunt firme mari precum OMV sdau Erste, care lucrează în multe state. România e doar o mică parte a activității. Ar putea să își strângă lucrurile și să plece...dar în mod cinstit nu îmi fac griji. Îmi fac griji pentru mediul economic și de investiții din România. Retragerea de investitori străini înseamnă și pierderi de locuri de muncă. Ar trebui ca cei care iau decizii să gândească măsuri care nu doar sună bine. Să nu conducă la situații în care cei care vor să investească în România să se gândească de mai multe ori”, a spus cancelarul Sebastian Kurz.

Întrebat dacă există firme care doresc să își ”facă bagajele și să plece”, cancelarul Austriei a subliniat că acestea pot decide acest lucru, deoarece nu sunt legate de activitatea din România.

”Nu sunt firme cărora guvernul să le spună ce să facă. Sunt firme libere care sunt pe piața liberă și care decid personal. Firmele acestea nu sunt legate de activitatea într-o anumită țară”, a spus Kurz.

Ce prevede ordonanța fiscală

Guvernul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei.

Comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii va scădea de la 2,5% la 1%, iar o persoană se poate retrage de la un fond de pensii, pe bază de cerere individuală, după minimum cinci ani de participare.

Companiile la care statul este acţionar unic sau majoritar vor trebui să vireze, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, 35% din suma prevăzută pentru investiţiile care nu au fost realizate, în termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare aferente anului 2018.

Proiectele europene urmează să fie în sarcina şi la decizia autorităţilor de management, acestea urmând a spune da sau nu pe contractele de atribuire.

Anul viitor urmează a se acorda creşteri salariale aşa cum prevede Legea salarizării, iar punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% de la 1 septembrie.

Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022.