Cand vorbim despre ”pachetul Ponta”, vorbim de masuri strategice

Românii care au rate în valoare de maxim 1000 lei/lună vor avea cu 500 de lei mai mult în bugetul lunar al familiei. Guvernul va aloca după aceşti doi ani un credit fiscal de 200 de lei/lună pentru a atenua efectul pe care modificarea dobânzii îl poate avea asupra creditului rămas. Dacă ne gândim că perioada de maturitate a creditului se prelungeşte cu doi ani, înseamnă că beneficiarii îşi vor reeşalona, fără costuri suplimentare creditele cu doi ani, deci banca nu va creşte dobânda.

Ce mai face Guvernul pentru români în relaţia acestora cu băncile

Comisioanele interbancare vor fi limitate la 0,2% pentru plăţile la care se utilizează carduri de debit şi la 0,3% pentru cardurile de debit. Amenzi usturătoare aşteaptă băncile care nu se conformează acestei reguli. Sancţiunile pleacă de la 10.000 de lei şi ajung până la 200.000 de lei.

Trebuie spus că mediul bancar anunţă egalizarea dobânzilor la euro şi leu pentru credite imobiliare şi chiar mai mult decât atât BCR a anunţat micşorarea dobânzilor pentru creditele din programul Prima Casă.

Mediul bancar este îmblânzit şi românii care au credite sau au intenţia să-şi facă un credit vor beneficia de un mediu mult mai prietenos şi avantajos decât în ultimii şase ani.

Măsuri pentru mediul privat

Guvernul a anunţat de asemenea un set de măsuri strategice care vor ajuta mediul privat să se dezvolte. Măsurile cuprind facilităţi fiscale pentru companii şi reducerea fiscalităţii care va diminua mult costurile cu forţa de muncă.

România are încă unul dintre cele mai mari costuri cu forţa de muncă din Europa. În tandem cu măsurile pe care premierul Victor Ponta le-a anunţat ieri, măsuri care vizează mediul bancar, Guvernul va acorda, timp de 7 ani facilităţi fiscale pentru firmele care creează minim 20 de locuri de muncă. Statul preia pentru firmele beneficiare jumătate din costurile cu salariile. Spre exemplu, dacă o firmă care este în activitate îşi extinde organigrama cu 50 de locuri de muncă şi angajează 50 de oameni noi, va beneficia, cel mai probabil de reducerea plăţii tuturor taxelor datorate la stat pentru cei 50 de angajaţi noi. Media firmelor care va participa la acest program va fi foarte mare plus că foarte mulţi întreprinzători îşi vor deschide noi firme pentru a beneficia de această facilitate.

Vorbim despre o decizie curajoasă pe care ultimele guverne au promis-o înainte să ajungă la putere. După, a fost o altă poveste. Promisiunile s-au pierdut în timp şi în mesajele legate de austeritate şi ameninţările crizei economico-financiară.

Pachetul strategic anunţat de guvern şi discutat şi cu delegaţia FMI la începutul acestei săptămâni mai prevede încă o măsură anunţată de nenumărate ori de guvernele României, dar niciodată implementată. Reducerea CAS-ului la angajator cu 5 procente va intra în vigoare în a doua jumătate a anului curent.

Toate guvernările de dreapta şi-au bazat o bună parte din campanie pe astfel de măsuri de relaxare fiscală, poate paradoxal, Guvernul Ponta, un guvern condus de oameni de stânga, reuşeşte să ia această măsură după numai un an de guvernare.

Strategia Guvernului este pro creştere. Relaxarea fiscală va ajuta mediul privat să crească şi să contribuie considerabil la creşterea economică. Stabilizarea fiscală a familiilor care au credite la bănci nu este o măsură într-un singur pas. Dimpotrivă măsura nu ar avea efect dacă banii pe care românii nu îi mai plătesc pe ratele la bănci nu intră în economie. Statul se aşteaptă la o creştere exponenţială a veniturilor provenite evident din TVA-ul colectat. ANAF a anunţat recent că a obţinut în ianuarie 16 miliarde de lei, cu 6,5% mai mult decât ţintele stabilire de Ministerul Finanţelor. Dacă trendul se menţine este foarte probabil ca toţi banii care se introduc în susţinerea pachetului de măsuri strategice anunţat de Guvern să se întoarcă înzecit la bugetul de stat.

Cuvintele de ordine în pachetul de măsuri strategice al Guvernului USL sunt relaxare fiscală, creştere şi stabilitate. Se observă cu ochiul liber schimarea de paradigmă în abordarea actualului Guvern faţă de ideologia de austeritate promovată de Emil Boc atâţia ani şi continuată vremelnic de Traian Ungureanu.