Candidați presedinție 2014. Imaginea lui KLAUS IOHANNIS în oglinda spartă

Candidați presedinție 2014. Weekend-ul viitor va avea loc Congresul Partidului Național Liberal în care, dacă nu intervine ceva complet neprevăzut, Klaus Iohannis va fi ales în funcția de președinte al PNL după aproximativ o lună de interimat. De asemenea, întrunirea forului suprem al partidului poate reprezenta lansarea oficială a edilului sibian în calitate de candidat la prezidențiale susținut de liberali, în speranța obținerii unei nominalizări ulterioare și din partea democrat-liberalilor.

Citește și: Congresul PNL, aranjat cap-coadă de gruparea Antonescu-Iohannis

De fapt, de la europarlamentare și până în prezent, lui Klaus Iohannis i-a fost construită imaginea de singură alternativă viabilă pentru prezidențiale, edilul sibian fiind prezentat ca fiind ceva complet nou în peisajul politic autohton. Încă de dinainte de a forţa ruperea USL-ului, Crin Antonescu a încercat să-şi crească cota de imagine cu ajutorul primarului din Sibiu, Klaus Iohannis fiind adus aproape peste noapte lângă fostul președinte al PNL. Abuzând de mitul germanului care de patru mandate face treabă în folosul cetăţenilor fără să fie interesat de lupta politică, Crin Antonescu a sperat fie să îşi crească propria sa susţinere electorală, fie să creeze artificial un gen de armă politică împotriva foştilor parteneri din USL.

După eșecul de la europarlamentare, Klaus Iohannis a ajuns în prima linie, etnicului german devenind, cel puţin din punctul de vedere al imaginii, un veritabil brand politc în care liberalii își pun toate speranțele. Folosirea acestui mecanism reprezintă totuși o alegere logică, dacă avem în vedere că oamenii percep realitatea politică pornind de la generalități și că au tendința de a da la o parte acele argumente care nu confirmă opiniile preconcepute deja formate în mintea lor. În final, omul simplu ajunge să opereze nu cu realitatea ci cu o imagine distorsionată a acesteia.

Citește și: Iohannis: În cazul fuziunii cu PDL, e posibil un sistem de co-preşedinţi la nivel local

Pe de altă parte, dacă urmărim cu atenție construcția mitului lui Klaus Iohannis, vedem că dincolo de imaginea care s-a încercat să îi fie construită, noul lider PNL este departe de mitul dezvoltat în jurul său. Este perfect adevărat că el a făcut multe pentru urbea pe care o conduce, dar faptul că Sibiul a fost Capitală culturală europeană i-a asigurat edilului acces la fonduri pe care alți primari de orașe mari doar visează. De asemenea, Iohannis este un outsider în politica mare de la București și, pe cale de consecință, nu are cunoștințele necesare pentru a fi un președinte cu adevărat eficient. Cât despre cunoștințele sale de politică externă, ele se rezumă la contactele pe care le-a cultivat cu etnicii germani din stabiliți peste hotare. Dacă mai adăugăm și controversele legate de retrocedările din orașul condus de domnia sa, sau achizițiile imobiliare făcute, așa cum susține liderul PNL, din două salarii de profesor, atunci avem imaginea reală a unui politician cât se poate de dâmbovițean.

Mitul neamțului serios venit din Ardeal la București pentru a pune în ordine politica românească stă așadar pe fundamente din ce în ce mai șubrede. Iar când acest mit se va nărui, consecințele au toate șansele să fie dramatice, din moment electoratul are tendința de a-i sancționa extrem de dur pe acei politicieni în cazul cărora imaginea și realitatea sunt atât de îndepărtate una de cealaltă.