La ICR Viena va fi instalat un şef care nu ştie limba germană

Mihaela Baston-Ciobanu a precizat în CV-ul transmis comisiilor de specialitate că este "utilizator elementar" al limbii germane. În timpul audierii, aceasta a fost întrebată de preşedintele Comisiei pentru cultură a Senatului, Georgică Severin, dacă apreciază că nivelul său de cunoaştere a limbii germane reprezintă un handicap.

"Nivelul dumneavoastră de limbă germană, pentru că totuşi vorbim de Viena, din CV-ul dumneavoastră reiese că este de începător. Credeţi că asta vă creează un handicap?", a întrebat senatorul social-democrat.

Baston-Ciobanu a explicat că, deşi cunoaşte limba germană, a preferat, din modestie, să nu scrie în CV că nivelul este unul mai ridicat, atât timp cât nu deţine un certificat oficial care să ateste acest nivel de cunoaştere a limbii germane.

"Nu cred că este o problemă faptul că în CV, momentan, nivelul de limbă germană apare la acel nivel. Am studiat în cadrul Universităţii două semestre limba germană, dar şi pe cont propriu. Am reluat de curând studiul limbii germane şi evaluarea din CV este o autoevaluare care a pornit şi din modestia mea. Va trebui să avem o certificare clară în acest sens din partea Institutului Goethe, de exemplu, unde urmează să fiu evaluată", a precizat ea.

Ulterior, Severin a întrebat-o şi dacă se gândeşte la faptul că, prin ocuparea postului de la Institutul Cultural Român (ICR) din Viena, căsnicia sa va fi afectată: "Vă pun o întrebare fără nicio tendinţă misogină: Sunteţi căsătorită? Această dislocare în străinătate vă creează probleme?".

"Este o întrebare inevitabilă. Sunt căsătorită. Soţul meu mă susţine şi, prin urmare, nu vor fi probleme care să ne afecteze relaţia, adică dumnealui fiind într-o anumită postură şi eu în alta, să îmi creeze lucruri care să îmi distragă atenţia. Suntem la început de căsnicie şi este una solidă chiar dacă este tânără", a venit răspunsul candidatei.

În replică, Severin a adăugat: "Apreciez că vorbiţi despre soţul dumneavoastră cu «dumnealui»".

După audierea sa, aceasta a explicat că nu a avut prilejul să folosească limba germană pentru că, în proiectele de colaborare pe care le-a avut, limbile de lucru au fost engleză şi, în planul doi, limba franceză, însă acest lucru "nu este un impediment".

"Sunt la un nivel bun al limbii germane şi studiez în continuare", a dat asigurări candidata.

Întrebată de unul dintre reporteri, în germană, ce intenţionează să facă în calitatea pe care o va avea la conducerea ICR Viena, ea a râs stânjenită şi a răspuns: "Vă place să...".

"Aceasta este o întrebare legitimă", a continuat, în germană, reporterul, care i-a oferit şi traducerea spuselor sale.

"Da, dar nu aş vrea să vorbesc în germană acum cu dumneavostră. Nu, nu, nu vreau să vorbesc", a afirmat candidata pentru un post de conducere la ICR Viena.

Întrebată, de data acesta în română, ce îşi propune, totuşi, să facă în funcţia pe care o va avea la ICR Viena, candidata a răspuns: "Există o posibilitate foarte mare de a face foarte multe lucruri în toate domeniile. Viena oferă foarte multe posibilităţi, pornind de la partea clasică a culturii până la cea contemporană, chiar dacă noi asociem Viena în special cu cultura clasică. Partea contemporană a recuperat foarte mult şi tendinţele actuale sunt înspre artă contemporană şi sprijinirea artiştilor emergenţi şi prezentarea acestora".

Chestionată despre discuţiile pe care le-a avut în timpul audierilor în legătură cu căsnicia sa, Baston-Ciobanu a arătat că a fost vorba despre o întrebare care nu avea neapărat legătură cu prezenţa sa la comisie.

"Doar pentru că sunt femeie, au considerat nevoia să-şi exprime această curiozitate, dar căsnicia mea nu are nicio legătură cu postul, cu activitatea mea", a explicat ea.

Membrii celor două comisii de specialitate au avizat favorabil, de asemenea, următoarele candidaturi: Ştefan Purici, director ICR Kiev, Claudiu Mihail Florian, director adjunct ICR Berlin, şi Cristian Luca, IRCCU Veneţia.

Anterior, membrii acestor comisii au dat aviz favorabil candidaţilor Irina Cornişteanu, director ICR Viena, Radu Ciobotea, director adjunct ICR Paris, Mircea Dorel Suciu, director ajunct ICR New York, şi Mihaela Dranga, director adjunct ICR Varşovia.

În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena - cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

Misiunea Institutului Cultural Român (ICR), al cărui preşedinte este Lilian Zamfiroiu, este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Activitatea Institutului Cultural Român este înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică.