Care este adevărul din spatele votului PE privind vizele în SUA

Printre cele mai vehemente state pe acest subiect au fost Franţa şi Germania, care au cerut socoteală părţii americane.

În urma acestui scandal, Comisia pentru libertăţi civile din cadrul Parlamentului European a lansat o investigaţie detaliată a programelor SUA de supraveghere, incluzând aici şi pe cele de interceptare a locaţiilor UE şi alte acuzaţii de spionaj. Această investigaţie a aplanat pentru moment conflictul pe acest subiect, precizând că rezultatele vor fi prezentate până la sfârşitul anului. Ne putem aştepta ca în momentul în care se vor prezenta rezultatele să se reaprindă acest scandal.

Deşi spiritele s-au calmat momentan între cele două părţi, Uniunea Europeană şi Statele Unite, ca urmare a investigaţiei Comisiei pentru libertăţi civile, statele membre ale comunităţi europene şi-au manifestat recent o altă nemulţumire. Statele Unite şi Canada aplică la ora actuală o discriminare faţă de noile state membre ale Uniunii Europene, prin faptul că impun vize de călătorie. Astfel, legislaţiile americană şi canadiană nu garantează posibilitatea de a călători liber în aceste ţări pentru cetăţenii a patru ţări europene, care au fost excluse din programele de vise, precum Visa Waiver în Statele Unite. Aceste state sunt România, Bulgaria, Croaţia şi Polonia.

Uniunea Europeană, prin statele componente, a eliminat obligativitatea vizelor pentru cetăţenii americani şi canadieni, însă reciproca nu a fost valabilă. În acest sens, pentru ca discriminarea pe care cele două state de pe continentul american o aplică faţă de cele patru state europene, s-a decis la nivelul Parlamentului European votarea unei rezoluţii de modificare a Regulamentului UE privind vizele. Prin această modificare se introduce o clauză de reciprocitate care va obliga SUA şi Canada să elimine vizele pentru cetăţenii europeni, fără nicio excepţie. Deşi un lucru lăudabil făcut de instituţiile europene pentru cele patru ţări, implementarea sa va dura foarte mult, câţiva ani de zile.

Totodată, procedura de aplicare este una destul de complicată. Textul adoptat de Parlamentul European prevede două amendamente. Primul dintre ele este „mecanismul de reciprocitate”, care va putea fi activat doar atunci când o ţară terţă ai cărei cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a călători în UE aplică sau menţine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii uneia sau mai multor state membre. Al doilea amendament este „mecanismul de suspendare” şi va permite suspendarea temporară a vizelor pentru o ţară terţă, în cazul unei situaţii de urgenţă.

Pentru a aplica „mecanismul de reciprocitate” este nevoie de o procedura îndelungată. Aceasta poate fi declanşată doar la solicitarea unui stat membru, ai cărui cetăţeni sunt nevoiţi să deţină vize pentru a călători în anumite state. La 30 de zile de la intrarea în vigoare a rezoluţiei, statul în cauză are varianta notificării în scris a Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei Europeane pentru a cere declanşarea mecanismului. Comisia urmează să publice notificarea în Jurnalul Oficial, iar statul terţ are la dispoziţie şase luni pentru a ridica vizele.

În situaţia în care nu sunt ridicate vizele, Comisia Europeană are la îndemână două soluţii: prima ar fi aceea de a adopta impunerea pentru 12 luni a vizelor pentru cetăţenii statului terţ, în timp ce a doua variantă implică transmiterea unui raport de evaluare a situaţiei către Parlamentul European şi Consiliu, în care să explice de ce nu aplică impunerea vizelor temporar.

Perioada destul de lungă și procedura greoaie de aplicare a acestei rezoluții pare a fi doar un avertisment față de Statele Unite ca urmare a recentelor tensiuni. Uniunea Europeană vrea să recâștige în acest fel teren în fața SUA, după scandalul interceptărilor. Această rezoluție poate fi și un răspuns dat de oficialii europeni celor două țări care au fost vizate în principal de interceptările NSA, Franța și Germania.

Pentru România, anunţul făcut de Parlamentul European este unul îmbucurător, deoarece românii ar fi pintre beneficiarii acestei rezoluţii. Statul român a ridicat obligativitatea vizelor pentru Statele Unite şi Canada încă din anul 2002. De câţiva ani, la nivel diplomatic, această problemă a ridicării vizelor pentru români, astfel încât aceștia să călătorească liberi în cele două state, a fost adusă în discuțiile purtate de oficialităţile române. Europarlamentarii români au făcut lobby pentru ca Uniunea Europeană să se implice în această situaţie, iar românii să beneficieze de aceleaşi avantaje ca toţi ceilalţi europeni.

Votul dat de legislativul european este şi un semnal important faţă statele membre care sunt excluse din programele de vize ale statelor nord-americane. Ministerul de Externe român a arătat că prin această decizie, Parlamentul European dovedeşte că sprijină consolidarea politicii Uniunii în domeniul vizelor, care are la bază respectarea principiilor solidarităţii între statele membre şi a tratamentului egal faţă de toţi cetăţenii.

Necesitatea ridicării vizelor pentru cetăţenii români, bulgari, croaţi şi polonezi a fost adusă în discuţie şi de către patru foşti ambasadori americani în România. Jim Rosapepe ambasador în România în timpul administraţiei Clinton, J.D. Crouch şi Michael Guest reprezentanţi ai administraţiei lui George W. Bush şi Mark Gitenstein ambasador în timpul administraţiei Obama au arătat că actualul sistem de vize restricţionează accesul străinilor în Statele Unite.

Foştii ambasadori au precizat că există posibilitatea ca în Congresul american să se modernizeze sistemul de vize, îmbunătăţind astfel economia SUA, securizarea graniţelor şi construirea unor relaţii solide. Membrii Congresului ar trebui să adopte reforma sistemului de vize, deoarece, arată Rosapepe, Crouch, Guest şi Gitenstein, „ţara noastră datorează prietenilor săi mai mult”.