Care este diferenţa între Antonescu şi Băsescu?

Din aceste motive, piaţa sondajelor este foarte importantă, oferind actorilor politici elemente utile. Este şi cazul celor mai recente sondaje de opinie date publicităţii. Astfel, cercetările realizate de CSOP, Sociopol şi GSS Avangarde converg, în linii mari, către o serie de concluzii comune:  USL domină pe scena politică la distanţa mare de ceilalţi competitori, PSD este favorit în competiţia pentru alegerile europarlamentare, iar Victor Ponta este cotat ca personajul politic care beneficiază de cea mai mare cotă de încredere în rândul populaţiei.

Ne vom opri însă în a analiza acest ultim aspect prezentat în sondaje, anume cel legat de gradul de încredere de care se bucură actorii politici, din perspectiva alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în toamna-iarna 2014. Desigur, trebuie făcută din start o precizare legată de obiectul cercetărilor. Acestea testează încrederea de care se bucură personalităţile politice, nu intenţia efectivă de vot la prezidenţiale.

În cazul lui Victor Ponta, plasat în mod constant de majoritatea sondajelor ca fiind politicianul cu cel mai înalt grade încredere, explicaţia pentru poziţia fruntaşă este relativ simplă. Vorbim despre gestionarea eficientă a funcţiei de prim-ministru. Fiind o poziţie executivă de maximă vizibilitate, premierul Ponta a reuşit nu doar rezultate economice favorabile, redresând România după dezastrul guvernărilor PDL, dar a şi reuşit să comunice eficient performanţele înregistrate de cabinetul pe care îl conduce, în acord cu orizontul de aşteptare al românilor care solicitau respectarea angajamentelor asumate de USL atât în campania electorală, cât şi prin programul de guvernare. Aşadar, Victor Ponta şi-a asumat transparenţa decizională şi comunicarea coerentă, ceea ce i-au consolidat cota de încredere. Chiar dacă la prima vedere gradul de încredere cel mai mare din USL înregistrat de Victor Ponta pare uşor explicabil prin prisma rezultatelor bune ale guvernării, în realitate explicaţia este mai complexă. Fiindcă poziţia executivă ocupată de Victor Ponta este şi cea mai expusă erodării, iar în pofida acestui neajuns, primul ministru a reuşit să îşi gestioneze eficient propria imagine.

Însă cele mai concludente rezultate furnizate de către sondajele recente îi au în centru pe Crin Antonescu şi pe Traian Băsescu. Dacă ne uităm la ultimele sondaje – mai cu seamă în cercetarea Sociopol – încrederea în cei doi este la cote relativ apropiate și trendul este inversat. Cu alte cuvinte, în timp ce Crin Antonescu înregistrează o tendinţă descendentă la capitolul încredere (24%), Traian Băsescu este plasat la 18% cotă de încredere din punct de vedere al gradului de mulţumire.

Dacă trendul de scădere a încrederii în Crin Antonescu şi de creştere a încrederii în Traian Băsescu se păstrează, cei doi se vor întâlni la un moment dat în jurul a 20% cotă de încredere. Este o apropiere simbolică, dar care în cele din urmă subliniază că nici actualul preşedinte la finalul celui de-al doilea mandat, nici potenţialul viitor preşedinte nu beneficiază de suportul popular indispensabil pentru această funcţie. Prin urmare, societatea românească este în situaţia ingrată de a înlocui un preşedinte care a fost respins oricum de majoritatea românilor la referendumul din vara anului 2012, cu un alt preşedinte care nu inspiră suficientă încredere şi care îi calcă tot mai apăsat pe urme lui Traian Băsescu.

Astfel, este cât se poate de legitim să punem sub semnul întrebării argumentele care îl califică pe Crin Antonescu pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Liderul PNL nu s-a dovedit a fi un politician împăciuitor, este departe de poziţia de mediator pe care o reclamă funcţia de preşedinte la care aspiră şi este cel care iniţiază şi apoi amplifică tensiunile care periclitează USL. Or, după dezamăgirile provocate de Traian Băsescu care şi-a asumat statutul de preşedinte jucător, este evident că românii îşi doresc un nou model prezidenţial, un preşedinte apropiat de oameni, dar care să îşi respecte funcţia şi neutralitatea politică, aşa cum prevede Constituţia României. Crin Antonescu tinde să semene tot mai mult cu Traian Băsescu şi de aici porneşte greşeala de strategie a preşedintelui PNL.

Discursul prin care Crin Antonescu pare a se delimita tot mai clar de componenta social-democrată a USL nu-i este de nici un ajutor. În loc să demonteze abil, prin argumente credibile, scenariile referitoare la posibila pierdere a statutului de prezidenţiabil USL, preşedintele PNL nu face altceva decât să amplifice aceste teze care au tot mai multă trecere în spaţiul public şi care au marcat cel mai recent episod conflictual din sânul coaliţiei aflate la guvernare.

Şansele lui Crin Antonescu la funcţia supremă în stat sunt legate exclusiv de vehiculul electoral numit USL, şi mai ales de componenta social-democrată a acestei alianţe. Dacă va continua să ignore această realitate şi să se manifeste agresiv împotriva acelora care îi pun sub semnul întrebării profilulul de prezidenţiabil, Crin Antonescu nu face altceva decât să îşi diminueze şansele. Aşa cum arată sondajele la acest moment, în loc să fie locomotiva USL, Crin Antonescu tinde să se transforme într-un vagon, tras tot mai greu de către USL. Dacă situaţia se permanentizează, iar Crin Antonescu nu va lua măsuri în a-şi recalibra poziţia, este firesc ca tot mai multe voci din USL să pună sub semnul întrebării calitatea de prezidenţiabil a liderului PNL. Din păcate, schimbarea de tactică s-a produs la Crin Antonescu în sensul contrar faţă de aşteptări. Adică atacă USL din interior, în loc să îşi concentreze energiile pentru a-l combate pe adevăratul adversar. Iar acela este Traian Băsescu, nu Victor Ponta.