Care este miza lui Macron în România – analiza care face înconjurul lumii

Macron se află într-o ofensivă, marcată de negocierile Brexit, pentru câștigarea unui loc egal cu al Germaniei în ierarhia europeană. De altfel, într-un discurs din luna iulie, Macron a anunțat că dorește să schimbe fața Europei, birocrația greoaie a instituțiilor europene, iar vocea Parisului să fie recunoscută și urmată în UE.

Agenția Reuters a analizat intențiile lui Macron, în cadrul turneului central și est-european, iar acest text este preluat în presa din întreaga lume, în Europa și SUA mai cu seamă, în marile publicații.  ”În vreme ce Marea Britanie se chinuie cu complicatul ei divorț de Uniunea Europeană, președintele francez Emmanuel Macron începe o campanie de aprofundare a integrării economice a unui bloc despre care el afirmă că trebuie să-și protejeze mai bine cetățenii.

Conducătorul Franței începe săptămâna aceasta un turneu de trei zile în Europa Centrală și de Est, unde va încerca să câștige susținători pentru efortul său de a înăspri legislația muncii în privința lucrătorilor „detașați”, o chestiune delicată care a exacerbat falia est-vest.

Câteva zile mai târziu, reforme ale zonei euro, cooperarea militară și imigrația vor face obiectul discuțiilor găzduite de Macron cu liderii Germaniei, Spaniei și Italiei, în condițiile în care el încearcă să îmbunătățească poziția de lider european a Franței.

Emmanuel Macron vrea să instaleze interesele Franței în echilibru cu cele ale Germaniei în conducerea UE

Parisul se plânge de multă vreme că Europa Centrală și de Est obține un avantaj incorect de pe urma mâinii de lucru ieftine, fenomen denumit și „dumping social”, argumentând că delegarea muncitorilor slab plătiți afectează slujbele locale și erodează protecțiile angajaților în statele membre cu salarii mai mari.

Deși muncitorii detașați reprezintă mai puțin de 1% din forța de muncă a UE, mulți dintre ei fiind angajați în sectoarele transportului rutier și construcțiilor, chestiunea a agravat o falie existentă între estul sărac și vestul bogat.

Macron va vizita România, Bulgaria și Austria, unde se va întâlni și cu conducătorii Cehiei și Slovaciei, însă va ocoli Ungaria și Polonia, cărora le-a acuzat guvernele de dreapta că disprețuiesc valorile blocului.

O sursă de la Palatul Elysee a declarat că Macron va vizita țări care sunt „cel mai atașate de ancorajul lor european”.Sursa a respins ideea că Macron ar căuta să creeze o diviziune între statele central și est-europene care se opun cu îndârjire reformei și cele care consideră că un compromis nu e lipsit de sens.„Aici nu e vorba de a divide pentru a conduce mai bine”, a declarat sursa.

Diviziuni

Victoria electorală a lui Macron a insuflat o nouă energie axei franco-germane a UE, însă în Polonia și Ungaria ea a alimentat temerile privind o Europă „cu mai multe viteze” care ar putea însemna o reducere a influenței, a sprijinului financiar și a competitivității economice.

Macron a afirmat într-un discurs din luna iulie că dorește să remodeleze chipul Europei, atacând birocrația instituțiilor UE și clivajul dintre liderii politici și nevoile sociale ale Uniunii

Președintele de 39 de ani va găsi o ureche receptivă în Austria, care se învecinează cu patru state est-europene și unde social-democrații aflați la guvernare spun că un influx de muncitori estici presează asupra salariilor.

Directiva muncitorilor detașați permite companiilor europene să trimită angajați în alte state UE pe baza unor contracte prin care nu sunt obligate să garanteze decât salariul minim pe economie al țării-gazdă.

Macron a declarat că nu este suficientă o propunere a Comisiei Europene ca pachetele salariale ale muncitorilor detașați să includă ajutoare sociale conforme cu reglementările țării-gazdă, iar contractele lor să fie plafonate la doi.

Din contră, Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia – cunoscute la un loc drept cei patru de la Visegrad – afirmă că propunerea merge prea departe. Ele argumentează că ar trebui să li se permită să concureze cu prețuri mai mici pentru a putea recupera deceniile de stagnare comunistă.

Estonia, care deține președinția rotativă a UE, va prezenta o nouă propunere în septembrie.

Polonia l-a acuzat pe Macron de utilizarea de standarde duble fiindcă pledează pentru o Europă mai integrată în timp ce încearcă să erodeze competiția pe piața unică. Două surse din interiorul Guvernului polonez au declarat că acesta a încercat să-l invite pe Macron la Varșovia în cadrul turneului. „Dar n-am văzut prea multă disponibilitate”, a afirmat una dintre surse.

Adjuncta ministrului polonez pentru infrastructură, Justyna Skrzydlo, a declarat pentru Reuters că Guvernul de la Varșovia se încrede în „unitatea și solidaritatea continuate ale țărilor Europei Centrale”. „Credem că statele Europei Centrale accentuează competitivitatea în economia europeană”, a declarat ea. „Suntem pe deplin încrezători că va persista pe viitor.”

Alte țări au dat semne că sunt dispuse la compromisuri și a se alinia la eventuale noi propuneri ale UE.

„Sunt foarte interesat de cooperarea regională cu cei patru de la Visegrad, dar interesul vital al Slovaciei este UE”, a declarat premierul slovac Robert Fico.

Dincolo de chestiunea muncitorilor detașați, este probabil ca Macron să poarte o ofensivă a șarmului pentru a câștiga sprijin în privința unor propuneri mai generale de reformă în UE, inclusiv o cooperare militară, armonizare fiscală și un buget comun pentru zona euro.

Consilierii săi afirmă că diplomația franceză a neglijat timp îndelungat Europa Centrală.

„Vrea să pornească în privința Europei. Cu cât începe mai curând să clădească aceste relații, cu atât mai mult capital politic va acumula spre a-l folosi într-o fază ulterioară”, a declarat analistul Antonio Barroso de la Teneo Intelligence.