Care este rolul Bisericii Ortodoxe Române în modernizarea statului

Parlamentarii Comisiei de revizuire a Constituţiei au definitivat amendamentul care stabileşte instituţiile care au avut un rol în modernizarea statului român. Astfel, conform amendamentului adoptat de parlamentarii jurişti, România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale, al minorităţilor naţionale.  Este o ajustare ierarhică a amendamentului adoptat săptămâna trecută care prevedea că "România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege".

Amendamentul adoptat în cadrul Comisiei de revizuire a Legii Fundamentale şi care va fi trecut în preambulul viitoarei Constituţii reprezintă o recunoaştere a infuenţei pozitive pe care Biserica Ortodoxă din România a avut-o în dezvoltarea şi modernizarea statului. Este o misiunea pe care ortodoxismul şi-a asumat-o în mod constant şi care nu poate fi pusă sub semnul întrebării de către clasa politică prezentă şi viitoare.

O contribuţie esenţială a Bisericii Ortodoxe din România în sfera modernizării este cea legată de influenţa lui Coresi, diacon ortodox din secolul al XVI-lea,  traducător și meșter tipograf român. Este autorul primelor cărți în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare.

Mai târziu, Biserica Ortodoxă şi-a asumat misiunea extinderii şcolarizării la nivel de mase, în condiţiile în care accesul la educaţie a fost pentru mult timp apanajul elitelor care se instruiau în şcoli de prestigiu din Occident. Astfel, graţie eforturilor Biserii Ortodoxe, învăţământul s-a extins atât în mediul urban, cât şi în cel rural unde nevoia de şcolarizarea era imperioasă pentru modernizarea statului.

De asemenea, Biserica Ortodoxă a jucat un rol esenţial în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918 când clericii ortodocsi au militat pentru realizarea dezideratului naţional. La 1 Decembrie, in urma cu 95 de ani, la Alba Iulia, peste 200.000 de români erau prezenţi pentru a lua parte la proclamarea Marii Uniri. Manifestarile de atunci au început cu oficierea Sfintei Liturghii pentru ca romanii se uneau, în primul rand, în plan spiritual.

Din 1918 şi până în prezent, Biserica Ortodoxă şi-a manifestat funcţia tutelară în raport cu neamul românesc fiind prezentă în toate momente de răscruce. Încredere de care se bucură BOR în rândul românilor este confirmată de către toate sondajele de opinie. Biserica este plasată în vârful ierarhiei în ceea ce priveşte încrederea, alături de Armată. Astfel, recunoaşterea contribuţiei esenţiale pe care BOR a avut-o în tezaurizarea tradiţiei româneşti precum şi în asumarea rolului de refugiu spiritual reprezintă un demers normal şi binevenit, în acord cu aşteptările majortiţii românilor.