Care sunt băncile care dau credite agricole în România?
În pofida încercărilor aproape disperate ale președintelui de a ne convinge de contrariul, nu trebuie să fii mare specialist bancar ca să îţi dai seama că povestea creditului luat de Ioana Băsescu pentru cumpărarea terenului de la Călărași este cusută cu ață albă.
Orice român care a trecut prin experiența solicitării unui credit știe că în asemenea situații, între depunerea actelor și decizia acordării creditului respectiv pot să treacă în multe cazuri și luni de zile. Sau că, nicio bancă nu îţi acordă un credit, și cu atât mai mult unul atât de mare precum cel luat de Ioana Băsescu, fără să îndeplinești toate condițiile prevăzute de regulamentele bancare. Or, în cazul fiicei președintelui, creditul de la CEC a fost obținut în nici două săptămâni de zile și fără depunerea garanțiilor colaterale firești în astfel de situaţii.
Dar poate nimic nu ridică mai multe semne de întrebare decât decizia în sine a Ioanei Băsescu de a solicita creditul în discuție de la CEC Bank și nu de la o altă bancă dintre cele care activează pe piața românească și dau credite agricole. Pentru că, deși președintele susține contrariul, în România CEC-ul nu este singura instituție bancară care oferă astfel de împrumuturi.
Desigur, CEC-ul este un nume cu o rezonanță deosebită și are un loc aparte pe piața bancară din România. Dar performanțele sale în domeniul bancar sunt departe de ale altor bănci care oferă credite agricole. În plus, față de restul celor 14 instituții bancare la care Ioana Băsescu ar fi putut să apeleze pentru a obține creditul dorit, CEC-ul nici măcar nu oferă o dobândă avantajoasă. Or, ținând cont de suma pe care dorea să o împrumute, ar fi fost normal ca fata cea mare a președintelui să se îndrepte către instituția bancară de la care ar fi putut obține banii necesari, în schimbul celei mai mici rate posibile. Ioana Băsescu a făcut însă exact pe dos, de unde se vede că decizia de a se îndrepta spre CEC a fost luată pe baza unor cu totul și cu totul alte argumente.
Ajunși în acest punct, ne reîntoarcem la chestiunea garanțiilor. Din perspectiva acestora, Ioana Băsescu nu îndeplinea condițiile de acordare a unui asemenea credit. Ca urmare, în mod normal, nicio instituție bancară nu i-ar fi aprobat linia de creditare.
Or, tocmai din acest motiv, a fost ales CEC-ul. Pentru că, la CEC, Traian Băsescu era sigur că respectivul credit va fi avizat de către un Consiliu Director favorabil. Și aceasta pentru că actuala conducere a CEC a fost numită în 2011, la vremea la care nu mișca nimic în această țară și cu atât mai mult într-o instituție de importanța CEC-ului, fără girul președintelui Băsescu. Iar acesta s-a asigurat că oamenii care au fost numiți acolo sunt pe deplin obedienți, fapt demonstrat de altfel inclusiv prin modul în care au avizat creditul Ioanei Băsescu.
În urma acestei povești urât mirositoare, CEC Bank, singura instituție bancară cu capital integral de stat care desfășoară operațiuni și pentru persoane fizice, se alege cu imaginea făcută țăndări. Și tot țăndări este și imaginea lui Traian Băsescu, care, dacă ar avea o minimă decență, ar trebui să își prezinte demisia, măcar pentru că un președinte care este implicat într-un asemenea scandal se face de râs la masa Europei.
Ştirile orei
P.S. Consiliul director a fost numit de guvernul liberal in 2007 si i s-a prelungit mandatul in 2011 de catre Guvernul Boc. Asta ca sa vedem exact cum era si cu politizarea institutiilor de catre PDL