Care sunt caracteristicile pentru a fi genial? Reţeta este surprinzătoare

Conform acestui material, există cinci caracteristici care indică genialitatea, notează Agerpres.

Prima dintre aceste calităţi este de a te lăsa condus de curiozitate. În cartea sa, 'Creativity', eminentul psiholog american de origine ungară Mihaly Csikszentmihalyi, fostul şef de catedră al Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii din Chicago, dar şi al catedrei de sociologie şi antropologie de la Lake Forest College, a realizat interviuri cu 91 de indivizi excepţionali din diverse domenii, printre care şi 14 laureaţi ai Premiului Nobel.

Una dintre concluziile sale este că 'persoanele creative de succes trebuie să dispună din abundenţă de două lucruri: curiozitate şi motivaţie'. Aceste persoane sunt absolut fascinate de subiectul lor de excelenţă, iar chiar dacă alţii pot fi mai inteligenţi, dorinţa puternică a primilor de a reuşi rămâne factorul decisiv.


O altă caracteristică ne dezvăluie că accentul nu cade nici măcar pe educaţia superioară şi excelenţa universitară, ci pe perseverenţă în domeniul de interes. Nu toate geniile au avut un IQ extrem de ridicat şi nu toate geniile au avut doctoratul luat. De fapt, conform acestei analize, majoritatea geniilor au avut un nivel al educaţiei similar abandonului şcolar în etapele de învăţământ liceal.

Keith Simonton, profesor la University of California din Davis, a coordonat un studiu la scară mare, concentrat pe mai mult de 300 de personalităţi creatoare care au trăit în perioada 1450 - 1850. Dintre aceştia evident că nu puteau lipsi personalităţi precum Leonardo da Vinci, Galileo, Beethoven sau Rembrandt. Keith Simonton a determinat nivelul formal de educaţie de care au beneficiat aceştia şi le-a măsurat nivelul de excelenţă în funcţie de spaţiul care le-a fost acordat într-o serie de lucrări de referinţă. El a descoperit că relaţia dintre educaţie şi eminenţă, atunci când este transpusă într-o funcţie grafică, arată ca o literă 'U' răsturnată: Cei mai eminenţi şi creativi indivizi au fost cei care au primit un nivel moderat de educaţie, corespunzător aproximativ primelor zece clase. Mai puţină educaţie decât zece clase, sau mai multă, corespunde în grafic unei eminenţe creative din ce în ce mai reduse.

Însă ce-i uneşte pe toţi oamenii geniali în domeniul lor este capacitatea extraordinară de muncă în respectivul domeniu. Majoritatea covârşitoare a oamenilor de geniu sunt dependenţi de munca lor.

Cele mai mari genii au fost oamenii care se scufundă complet în domeniul lor de interes, cei care îşi dedică întreaga viaţă, fără a ţine cont de familie sau de prieteni, acestui domeniu, cei care acumulează un nivel impresionant de cunoştiinţe de detaliu din respectivul domeniu după mii de ore de dedicare totală şi care mereu împing mai departe frontierele propriilor cunoştiinţe în domeniul lor de excelenţă.

O altă caracteristică a geniului ţine de modul în care îşi testează ideile. Profesorul american de psihologie Howard Gardner, de la Universitatea Harvard, a studiat genii precum Picasso, Freud şi Stravinsky, din domenii diferite de excelenţă, şi a identificat la toţi un model similar de analiză, testare şi feedback. 'Indivizii creativi îşi petrec o mare parte din timp gândindu-se la ceea ce şi-au propus să obţină, fie că au sau nu succes, iar dacă nu au succes se gândesc la ce ar putea să schimbe din abordarea lor', susţinea Gardner.

Într-un studiu realizat asupra a 35 de artişti, expertul în creativitate Jacob W. Getzels (Universitatea din Chicago) şi Mihaly Csikszentmihalyi arătau că, în cazurile cu cel mai ridicat nivel de creativitate din grupul lor de studiu, indivizii sunt mai deschişi la experimentare şi la reformularea ideilor din proiectele la care lucrează, mai deschişi la nou prin comparaţie cu personalităţile mai puţin creative.

O altă condiţie sine qua non a geniului este sacrificiul. Timpul este dedicat aproape în exclusivitate domeniului de interes, iar multe alte lucruri importante pentru alţi oameni sunt pur şi simplu ignorate. Din această cauză oamenii geniali sunt de cele mai multe ori singuri, fără familie şi fără prieteni şi au în societate mai degrabă un comportament retras, timid. Ei nu ştiu să relaţioneze cu ceilalţi oameni pentru că le lipseşte această practică.

Conform aceluiaşi Mihaly Csikszentmihalyi, concentrarea exclusivă şi obsedantă asupra unei pasiuni de viaţă este un lucru tipic pentru oamenii cu un nivel ridicat de creativitate. Csikszentmihalyi, care în perioada 1990 - 1995 a studiat vieţile a 91 de genii creatoare din diferite domenii - artă, ştiinţă, afaceri sau guvernare - ajungea la concluzia că majoritatea acestora au fost nişte paria încă din adolescenţă. Adolescenţii care se manifestă prea gregar pentru a petrece timp singuri nu reuşesc de multe ori să-şi cultive talentele 'pentru că exerciţiile de muzică sau matematica implică o solitudine de care se tem', scria el.

Csikszentmihalyi vorbeşte despre existenţa unui fel de 'pact faustian' pe care geniile îl fac pentru a asigura cultivarea talentelor lor excepţionale. 'Natura acestui pact diferă', scria el în cartea 'Creating Minds: An Anatomy of Creativity Seen Through the Lives of Freud, Einstein, Picasso, Stravinsky, Eliot, Graham and Ghandi'. 'În anumite cazuri (Freud, Eliot, Gandhi) acest pact implică decizia de a duce o existenţă de-a dreptul ascetică, în alte cazuri implică auto-impunerea izolării (Einstein, Graham), sau în cazul lui Picasso implică scandaloasa exploatare a celor din jurul său, iar la Stravinsky implică o relaţie beligerantă, combativă cu toţi ceilalţi, chiar cu preţul corectitudinii şi al moralei'.

Ultima condiţie care defineşte un geniu este faptul că acesta munceşte exclusiv din pasiune şi nu pentru bani. Pasiunea produce rezultate de calitate superioară celor obţinute pentru câştigul financiar şi duce la un succes mai mare pe termen lung, chiar dacă, din păcate, de multe ori s-a întâmplat ca respectivul om de geniu să nu apuce să fie contemporan cu propriul său succes.