Care sunt cele mai rezistente clădiri din Bucureşti

| 12 noi, 15:18

Pentru cei mai mulți bucureșteni, sunt doar niște clădiri prăfuite. Pentru arhitectura națională, sunt o comoară. Bisericile și palatele Bucureștiului vorbesc tăcut despre istoria orașului, despre viața secolelor trecute și despre tehnici de construcție care au reușit să ridice clădiri ce rezistă fără probleme secolelor, dezastrelor naturale și catastrofelor sociale.

Cutremurele, incendiile și planurile de dezvoltare ale regimului comunist au făcut dispărute zeci de clădiri de o importanță istorică. Cu toate acestea, câteva asemenea construcții au reușit să reziste secolelor, pentru a ne oferi o mai bună înțelegere a trecutului. Una dintre aceste clădiri este biserica Stavropoleos. Istoria acesteia începe în anul 1724, de către arhimandritului Ioanichie, care a construit în curtea hanului său, o biserică și o mânăstire, care a fost numită Stavropoleos. Complexul a guvernat centrul Bucureștiului până la sfârșitul secolului XIX când, afectate de cutremure, biserica și hanul au fost demolate.

Biserica Stavropoleos este considerată unul dintre cele mai frumoase monumente brâncovenești din țară. Între timp, s-a construit o anexă nouă, în locul celor dărâmate, după planurile arhitectului Ion Mincu. Aceasta adăpostește o bibliotecă, o sală de conferințe și o colecție de incoane vechi, obiecte de cult, precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist”, explică pentru IMOPEDIA.ro Mihaela Atanase, arhitect Solid Estate.

Clădirile vechi au fost parțial dărâmate, apoi reconstruite sau consolidate, pentru a căpăta forma în care le vedem astăzi

Un alt lăcaș de cult de o importanță monumentală pentru arhitectura românească este mănăstirea Radu Vodă. Aceasta a fost ridicată în intervalul 1568-1577, sub domnia lui Alexandru al II-lea, strănepotul lui Vlad Țepeș. Aceasta se găsește pe o colină, în spatele blocurilor de pe bulevardul Socialismului. Acolo s-au descoperit, de-a lungul timpului, mai multe vestigii arheologice care datează din paleolitic. Clădirea era la un pas de a fi dărâmată de cutremurele din anii 1829 și 1838. Totuși, s-a decis consolidarea ei, pentru ca peste alte câteva decenii, în anul 1875, Titu Maiorescu a decis dărâmarea aproape integrală a construcției, precum și a altor mănăstiri și hanuri care erau considerate insalubre. Acesta a luat decizia în calitate de ministru al cultelor.

manastirea radu voda

Tot ce a rămas, după decizia lui Maiorescu, a fost biserica, turnul-clopotniță și câteva chilii. Acolo a funcționat apoi Seminarul Mitropoliei, Liceul Francez, o școală de cadre de partid. În 1960, biserica este desființată, pentru scurt timp, căci începând cu 1969, biserica va fi restaurată și resfințătă în 1979. În 1998, mănăstirea a fost reactivată”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro Iustin Carp, preot.

palatul CEC

O altă clădire istorică, dar care impresionează și azi prin frumusețea ei, este Palatul CEC. Piatra de temelia a acestuia a fost pusă în anul 1897, în prezența lui Carol I și a reginei Elisabeta. Palatul a fost construit în locul unei mănăstiri care data din secolul XVI, care a fost demolată din cauza degradării, cu câțiva ani înainte de ridicarea Palatului CEC. Palatul CEC a fost însă demolat și apoi reconstruit în forma pe care o cunoaștem azi. Noul Palat CEC a fost terminat în anul 1900, iar construcția a fost atât de solidă încât nu a fost deloc afectată de cutremurele care s-au petrecut în acest secol.

Palatul de Justiție trebuia să fie demolat, dar a fost salvat de Revoluție

 

palatul de justitie

Palatul de Justiție este una dintre construcțiile grandioase ale Bucureștiului. Construcția s-a întins pe o perioadă de cinci ani, în perioada 1890-1895, în locul vechii Curți Judecătorești.

„Palatul de Justiție a fost modificat după al doilea Război Mondial, când s-a lucrat la compartimentare, pentru ca mai târziu, între 1954 și 1956, să treacă prin reparații generale care s-au impus drept necesare, după cele două mari cutremure din 1940 și 1977. Problema nu este neapărat de calitate a construcției, problema este că solul pe care este construit Palatul se află pe un teren instabil, care conduce la degradări și reparații periodice”, continuă arhitect Mihaela Atanase.

Exact acesta este și motivul pentru care, după cutremurul din 1977, s-a luat în calcul demolarea întregii construcții. Potrivit planului, demolarea ar fi trebuit să aibă loc în anul 1990, dar Revoluția a blocat acest derms. Ulterior, clădirea a fost neglijată pentru un deceniu, timp în care nu a fost folosită. În 1999, s-a decis consolidarea ei, pentru a fi redată circuitului public.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ