Care sunt planurile Guvernului Ponta pentru finanţarea Armatei

Cu alte cuvinte, la summit-ul din Țara Galilor a fost luată decizia politică urmănd ca aceasta să se transforme în următoarea perioadă într-o serii de hotărâri legate de cum va arată structura comandamentelor militare NATO ce fac parte din noua strategie estică.

Pe fondul acestor decizii, la Bucureşti a avut loc un mic schimb de replici între şeful statului şi premierul Victor Ponta, liderul de la Cotroceni făcând câteva insinuări mai mult sau mai puţin discrete despre nevoia de a suplimenta bugetul de Apărare al României. Şi, totuşi, dacă avem în vedere ce a făcut în ultimele luni din acest punct de vedere Executivul, vedem că afirmaţiile preşedintelui nu au nicio bază reală.

Citeşte şi: Cine dă mai mulți bani Armatei?

Astfel, de la debutul crizei din Ucraina, guvernul condus de Victor Ponta a făcut câţiva paşi importanţi în direcţia eliminării problemelor de subfinanţare de care Armata Română suferea de mai mulţi ani. De exemplu, în luna aprilie bugetul MApN a fost suplimentat cu 700 de milioane de lei noi, adică cu 0,2% din Produsul Intern Brut al României. Apoi, la rectificarea bugetară din luna august, armata a mai primit în plus alte 400 milioane lei, sume alocate cu prioritate pentru retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor de luptă.

Deşi la prima vedere pot părea ca mici, aceste suplimentări bugetare fac parte din planul mai larg al Executivului de a finanţa în mod serios sitemul de apărare al României. Din acest punct de vedere, cea mai importantă declaraţie a fost făcută în luna mai de premierul Victor Ponta, în contextul vizitei secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Atunci, primul ministru a afirmat că România va aloca MApN începând cu 2017 2% din PIB, întrucât este important ca ţară noastră să ajungă la nivelul statelor membre NATO şi să îşi respecte angajamentele din cadrul Alianţei. Anunţul, salutat la acel moment de Rasmussen, reprezintă astfel cea mai bună dovadă că România este dispusă să îşi respecte angajamentele de membru NATO.

Citeşte şi: Guvernul îi răspunde lui Băsescu: Bugetul Armatei a crescut în fiecare an

De asemenea, se poate observa că strategia actualului Executiv de a finanţa sectorul de Apărare este gândită să fie una sustenabilă şi să nu aibă un impact bugetar major. În plus, accentul este pus şi pe nevoia de a revitaliza industria românească de apărare, care a intrat în conservare în ultimii 25 de ani. Astfel, pe lângă îmbunătăţirea siguranţei naţionale a României, strategia de finanţare a Executivului va avea şi un impact economic semnificativ, ajutând la crearea de locuri de muncă.

În practică, guvernul condus de Victor Ponta a pus capăt subfinanţării Armatei şi creşterea constantă a bugetului MApN va reprezenta o oportunitate pentru ţara noastră. În timp ce preşedintele Băsescu susţinea înainte de a pleca în Ţara Galilor ca NATO să vândă armament Ucrainei, fapt ce ar complica şi mai tare contextul regional, liderul actualului executiv a luat deja o serie de decizii prin care securitatea naţională a României se va îmbunătăţii simţitor, fără să împovăreze bugetul de stat.

Citeşte şi: România îşi reconfirmă coerenţa şi consecvenţa în relaţia cu partenerii internaţionali