Care sunt principalele prevederi din ultimele două legi ale justiției

Aceasta din urma a fost de altfel definitivata in comisia speciala parlamentara privind legile justitiei, condusa de deputatul PSD Florin Iordache, fostul ministru al justitiei, ieri seara, dupa ora 19.00. Dupa ce trec de plenul Camerei Deputatilor, toate legile mai pot fi modificate - se depun amendamente si la Senat, comisia speciala le va discuta si vota si pe acestea, apoi va da un raport si legile vor intra la vot final la Senat, camera decizionala.

Vezi aici raportul cu amendamente admise si respinse pentru proiectul pe Legea 304

Vezi aici raportul cu amendamente admise si respinse pentru proiectul pe Legea 317

Sinteza - cele mai interesante prevederi din 304:

* DNA poate infiinta sectii teritoriale doar cu avizul Sectiei de procurori a CSM

* S-a crescut vechime pentru DNA si DIICOT - 8 ani

* In cadrul concursului de intrare in DNA procurorilor li se vor verifica 5 rechizitorii aleatorii din ultimii 5 ani de activitate

* Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. se adauga "netemeinice"

* S-a stabilit un termen maximal pentru redactarea hotararilor judecatoresti. Astfel:  

(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
(2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
(3) Hotararile judecatoresti trebuie redactate in cel mult 30 de zile de la data pronuntarii. In cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu cate 30 de zile de cel mult doua ori.

*S-a infiintat "Sectia speciala pentru investigarea infractiunilor privind justitia", in cadrul Parchetului General:

- În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevazute de Codul penal și de Legea nr.78/2000,  infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infractiunilor contra înfăptuirii justitiei săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și de judecătorii și procurorii militari.

- Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care alături de magistrat sunt cercetate și alte persoane.”

- Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție este condusă de un procuror şef de sectie, care este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din aceasta sectie, in urma unui interviu transmis in direct si publicat ulterior pe site-ul Consiliului. 

- Procurorul-şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi adjunctul acestuia sunt revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute de, dispozițiile art. 55 din Legea nr. 303/2004, care se aplică în mod corespunzător.

- Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție funcționează cu un număr maxim de 20 de posturi, din care 8 de posturi de procuror și  12 de posturi de personal auxiliar de specialitate

- Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție se încadrează cu procurori numiţi prin concurs de către  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al procurorului general pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in conditiile alin. 3 si urmatoarele, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

- Pentru a fi numiţi în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror cu minim 4 ani lucrati efectiv in cadrul unui parchet de pe langa o curte de apel, şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în acest scop. 

Cele mai interesante prevederi din Legea 317:

* Membrii CSM se aleg din randul magistratilor cu cel putin 7 ani vechime in magistratura si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani. 

* Presedintele CSM poate fi doar judecator - presedintele sectiei de judecatori este automat presedintele CSM, vicepresedintele este procuror si este presedintele sectiei de procurori. 

* Plenul CSM solutioneaza cererile privind apararea "independentei justitiei" in loc de "indepdentei sistemului judiciar". Pe tot parcursul legii se inlocuieste "sistem judiciar" cu "justitie".

* Actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de judecatori nu se va mai face si de ministrul Justitiei sau de procurorul general, ci doar de inspectorul judiciar. Actiunea disciplinara pentru procurori si magistratii asistenti se face ca in prezent, de inspectorul judiciar, de ministrul Justitiei si de procurorul general. 

* Inspectia Judiciara ramane in cadrul CSM. Inspectorul-sef are atributii sporite fata de pana acum. 

* Inspectorii din cadrul Inspectiei Judiciare sunt numiti de inspectorul-sef, in urma unui concurs organziat de CSM prin INM, pentru un mandat de 3 ani, de catre magistrati cu o vechie de 10 ani.