Cărtărescu va fi tradus în Suedia

'Tocmai acum zece minute am semnat un contract pentru 'Levantul', varianta în proză, pe care vreau să-l răspândesc cât mai mult, în Europa, în primul rând', a declarat Cărtărescu, menţionând că a transformat această carte în proză tocmai ca să poată fi tradusă.
u
Întrebat despre participarea sa la ediţia din acest an a Târgul de Carte de la  Goteborg (26-29 septembrie), unde România este invitată de onoare, scriitorul a apreciat acest fapt drept 'un lucru foarte bun', ţara noastră prezentându-se suedezilor 'prin autorii ei cei mai cunoscuţi'.

Volumul 'Levantul', care a văzut prima oară lumina tiparului la Editura Cartea Românească, este o epopee postmodernă semnată de Mircea Cărtărescu, scrisă după formula epopeilor clasice ale literaturii române.

În carte, autorul relatează călătoria dinspre Levant spre Bucureşti a unui tânăr revoluţionar, care, cu ajutorul unui mic grup de prieteni (un pirat, un inventator, un francez, o tânără căuzaşă), reuşeşte să înlăture domnitorul fanariot din Bucureşti.

Textul, scris într-un ton general de patriotism siropos, provenit de la istoricii romantici ai secolului XIX, este, însă, o adevărată recapitulare a istoriei literaturii române, autorul parodiind autori cunoscuţi şi mai puţin cunoscuţi, texte esenţiale ale literaturii, de la Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, Conachi, Anton Pann, Eliade şi Alecsandri până la poeţii secolului XX, Arghezi, Ion Barbu, Ştefan Augustin Doinaş, Nichita Stănescu.

Autorul intervine frecvent, în stilul postmodern, prin folosirea parodiei, citatului, ironiei, sau obiectivării textului, pentru a sublinia că epopeea e doar un text.

Poetul, prozatorul şi publicistul Mircea Cărtărescu, născut la 1 iunie 1965 la Bucureşti, este considerat de critici drept cea mai importantă figură a generaţiei optzeciste din literatura română, recunoaşterea internaţională fiind indicată şi prin faptul că este unul dintre cei mai traduşi autori români din ultimele două decenii - în italiană, franceză, spaniolă, poloneză, bulgară, maghiară etc.

A absolvit în 1980 Facultatea de limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti, iar între 1980 şi 1989 a fost profesor de română la o şcoală generală, apoi funcţionar la Uniunea Scriitorilor şi redactor la revista 'Caiete critice'. 

Şi-a susţinut teza de doctorat în 1999, la Universitatea Bucureşti, în prezent fiind lector la Facultatea de litere din Bucureşti.

A debutat în 1978, în 'România literară', numeroase din romanele şi poeziile sale fiind premiate: 'Faruri, vitrine, fotografii' - premiul Uniunii Scriitorilor în 1980, 'Levantul' - premiul Uniunii Scriitorilor pe 1990, 'Dragostea' - premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, 'Visul' - premiul Academiei Române pe 1989 (tradusă în franceză şi spaniolă şi nominalizată în Franţa pentru Premiul Medicis, Premiul pentru cea mai bună carte străină şi Premiul Uniunii Latine), 'Travesti' - premiul Uniunii Scriitorilor şi premiul ASPRO pe 1994, 'Orbitor'- Aripa stânga - premiul ASPRO pe 1996 etc.

Printre numeroasele distincţii obţinute se numără Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer (2006). În aprilie 2010 a fost decorat cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler de către ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul.