Cartele pre-pay – între adevăr și atacuri politice

Virulența criticilor a fost cu atât mai ridicată cu cât initiative vine în contextul scandalului generat de dezvăluirile fostului analist al NSA, Edward Snowden, cu privire la interceptarea de către serviciile secrete a comunicațiilor electronice și telefonice ale cetățenilor și statelor lumii.

Pentru a vedea totuși adevărul, este util să aruncăm o privire asupra experienței altor state.

În Europa, înregistrarea cartelelor pre-pay nu este o practică unitară. Totuși, statele europene în care utilizatorii sunt obligaţi să prezinte un act de identitate la cumpărarea unei cartele preplătite sunt numeroase, o asemenea practică existând, sub o formă sau alta, în nu mai puțin de 17 țări.

Printre statele europene în care utilizatorii sunt obligaţi să prezinte un act de identitate la cumpărarea unei cartele preplătite se numără Germania, Grecia, Spania, Italia, Danemarca, Letonia, Bulgaria şi Slovacia.

De cealaltă parte, în state precum Irlanda, Austria, Polonia, Estonia, Portugalia, Cehia, Franţa sau Luxemburg, legea nu impune obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite la cumpărare, însă unii operatori de telefonie mobilă solicită aceste date. În Belgia, s-a adoptat un cadru legal în sensul identificării utilizatorilor, însă nu se aplică pentru că nu a fost adoptat un decret regal în acest sens.

Diferențele de reglementare între statele europene se explică și prin faptul că, deși Comisia Europeană a prevăzut prin Directiva 24/2006 obligația înregistrării anumitor date privind cartelele preplătite, a lăsat totuși libertate țărilor membre în privința modului în care ea va fi implementată.

După cum am putut vedea însă, majoritatea statelor membre a considerat că păstrarea datelor de identificare a utilizatorilor de comunicaţii electronice şi telefonice este utilă si necesara. Astfel, în contextul în care criminalitatea interna și transfrontalieră și-au schimbat radical aspectul și au început să facă tot mai mult apel la noile tehnologii de comunicare, înregistrarea unor informații ca numele și adresa celui care cumpără o cartelă de telefonie este o soluție pentru usurarea institutiilor de combatere a infractionalitatii.

Astfel, în raportul Comisiei Europene de evaluare a Directivei 24/2006, se susţine importanţa păstrării acestor date, care constituie probe importante pentru prinderea şi condamnarea celor vinovaţi de infracţiuni grave şi de terorism. În acest sens, raportul CE dă exemplul operațiunii “Rescue”.

Desfăşurată între 2008 şi 2011 de Europol, această operațiune a dus la identificarea unei rețele internaționale de pedofili care opera pe internet. Liderul acesteia a fost arestat în Olanda, iar datele reţinute de operatorii de internet şi telelefonie mobilă au permis anchetorilor să ofere probe pentru condamnarea acestuia și a altor aproape 700 de membri ai rețelei.

Se dovedește așadar că reținerea unor date despre cei care cumpără cartele pre-pay poate fi extrem de utilă în eforturile pe care statele le fac pentru a-și apăra cetățenii. Iar România, care are aproximativ 12 milioane de cartele pre-pay valide, nu își poate permite să ignore utilitatea unui asemenea instrument. Desigur însă că, pentru a fi evitate abuzurile, este nevoie de un control activ și cât se poate de strict al modului în care datele colectate sunt folosite, iar inițiativa în discuție va trebui să prevadă soluțiile necesare.