Cărţile de identitate româneşti, bariere pentru libera circulaţie

Nu mai puţin de opt ani au trecut de când autorităţile promit că România va intra în rândul lumii şi cetăţenilor le vor fi eliberate cărţi de identitate electronice. Legea care prevede emiterea lor zace însă prin Camera Deputaţilor. În tot acest timp, tot mai mulţi români se plâng că sunt umiliţi şi ţinuţi cu zecile de minute la punctele de frontieră pentru ca poliţiştii să se convingă că documentele lor de călătorie nu sunt falsificate.   A aşteptat avionul după ei

Este şi cazul lui Marius Maroşan, un român stabilit în Irlanda, membru în Consiliul Românilor de Pretutindeni şi preşedinte al organizaţiei „Romanians in Ireland”. Bărbatul se plânge că nu o dată era să piardă avionul din cauza faptului că documentul de identitate românesc nu îndeplineşte măsuri minime de siguranţă recunoscute de statele membre UE.

„În câteva vizite avute în ţări din Uniunea Europeană am fost pe punctul de a pierde avionul din cauza controlului actelor de călătorie. Ultima experienţă am avut-o ieri (duminică - n.r.) când, cu bunăvoinţa celor de la Ryanair, avionul a trebuit să aştepte după noi (eram cu soţia), deoarece cărţile noastre de identitate nu au fost recunoscute iniţial de către poliţia de frontiera din Portugalia. Ne-am simţit umiliţi atât la punctul de control cât şi la ieşirea din terminal şi urcarea în avion unde fiecare angajat a dorit să verifice dacă avem actele de călătorie valide”, spune Maroşan.

Românul din Irlanda spune că astfel de cazuri sunt din ce în ce mai dese. „Experienţele acestea sunt umilitoare pentru cetăţenii români şi în urma unui sondaj promovat pe pagina Consiliului Românilor de Pretutindeni am aflat că foarte mulţi români (peste 15 la sută - n.r.) se confruntă cu astfel de probleme. Personal am văzut cum, la un simplu control al buletinului s-au adunat 6-7 angajaţi ai poliţiei de frontieră din ţara respectivă, de la primul funcţionar până la şeful de tură, analizând fiecare în detaliu documentului şi cerând alte acte doveditoare, ceea ce nu e necesar în mod normal. După cum am menţionat, ieri (duminică - n.r.) un angajat Ryanair a stat cu noi şi a anunţat prin staţie avionul şi personalul de la sol să nu închidă uşa pentru că încă suntem la control. Ne-am simţit umiliţi atât la punctul de control cât şi la ieşirea din terminal şi urcarea în avion unde fiecare angajat a dorit să verifice dacă avem actele de călătorie valide”, mai spune Maroşan.

Printre cele mai falificate documente la nivel european   Autorităţile de frontieră din tările europene sunt îndreptăţite să facă controale riguroase atunci când au de-a face cu o persoană care se legitimează cu o carte de identitate emisă de autorităţile din România.  Şi asta pentru că anual sunt descoperite nu mai puţin de 400 de astfel de documente falsificate. Mare parte din acestea sunt găsite la cetăţeni din  Republica Moldova care le folosesc pentru a circula mai uşor prin Europa sau pentru a se angaja. Pe piaţa neagră, preţul unui astfel de document variază între 200 şi 5.000 de euro în funcţie de calitatea falsului. În acest moment, falsificatorii sunt dotaţi cu scannere şi imprimante performante. Pot să aibă asemenea laboratoare chiar şi în apartamente, unde scanează actul original, îl şterg chimic şi aşază pe el noile date şi noua  fotografie a titularului.    Propunerea Comisiei Europene   La începutul anului, Comisia Europeană a propus introducerea cărţilor de identitate cu date biometrice în toate ţările Uniunii, pentru combaterea falsificării acestora. Potrivit agenţiei europene de protecţie a frontierelor, România este pe primul loc în ce priveşte numărul de documente falsificate, urmată de Italia şi Grecia.

Buletinele biometrice promise o dată la câţiva ani   Prima oară ni s-au promis cărţi de identitate biometrice în 2014. Însă Guvernul a aprobat, abia la sfârşitul lui 2017, proiectul de Lege care prevede că românii vor putea opta pentru eliberarea unei astfel de cărţi de identitate. Proiectul pentru introducerea noului tip de carte de identitate a trecut rapid de votul Senatului şi a fost trimis Camerei Deputaţilor unde a încremenit. Mai exact la această oră este la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Din această cauză „gradul de implementare a cărţilor de identitate electronice este zero”, după cum spune comisar-şef de poliţie Cătălin-Aurel Giulescu, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.    Cartea de identitate va fi înlocuită cu una electronică, mai mică şi mai utilă. Ea va conţine un cip cu datele biometrice ale titularului, dar şi informaţii cu ajutorul cărora pot fi accesate serviciile de sănătate, bancare, fiscale, sociale, de educaţie etc. Pe cip vor mai fi trecute datele biometrice ale titularului, dar şi amprentele a două degete. Până la împlinirea vârstei de 12 ani, cartea electronică de identitate se eliberează fără imaginile impresiunilor papilare. „În cazul minorilor, la solicitarea părinţilor sau a reprezentaţilor legali, se introduce posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simplă sau electronică, indiferent de vârsta copilului“, prevede actul normativ. Buletinul electronic va fi mai mic, preluând un standard al Uniunii Europene (format card bancar).