Cât de independente sunt ONG-urile de la Roşia Montană?

Protestele împotriva proiectului minier de la Roşia Montană a ridicat mai multe semne de întrebare cu privire la contestatarii care au tot ieșit în stradă. Aceştia pozează peste tot în protectorii naturii, apărătorii resurselor ţării noastre, adevăraţi sfinţi între oameni. Însă, aceşti aşa zişi ocrotitori ai românilor, cei care se proclamă a reprezenta societatea civilă, au unele nereguli în ceea ce priveşte funcţionarea organizaţiilor din care fac parte.

Unul dintre principalele puncte pe care îl ridică cei care protestează este acela al banilor pe care Roşia Montană Gold Corporation i-ar manevra în România şi de unde îşi atrage această companie finanţarea. O problemă prostească, ţinând cont că vorbim de o companie în cadrul căreia avem de a face cu o firmă specializată în minerit şi care îşi permite să investească bani=

În schimb, apar tot mai multe suspiciuni cu privire la finanţarea organizaţiilor de mediu care se preocupă atât de mult de Roşia Montană şi de locuitorii zonei. Acestea evită să îşi publice sursele de finanţare, dar şi cheltuielile. Semnele de întrebare apar, deoarece aceste organizaţii spun că îşi permit să reabilitateze clădirile de patrimoniu şi să conserve tot ce e în Roşia Montană. Mai mult, aceste ONG-uri îşi permit să organizeze proteste şi multe altele.

Un exemplu elocvent în acest sens sunt declaraţiile vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Alba, cel care a adus aminte cetăţenilor că a prezentat în urmă cu ceva timp documente care atestă legături ale Alburnus Maior cu parteneri potenţi financiar. Florin Roman a afirmat că în perioada în care a lucrat ca jurnalist în Alba a publicat facturi care dovedeau implicarea Fundaţiei Soros la Alburnus Maior. Marin spune că în materialele publicate dovedea „implicarea Fundaţiei Soros, pe relaţia Ungaria-Miercurea Ciuc-Roşia Montană, în finanţarea Alburnus Maior. Şi am făcut public aceste dovezi. În aceşti oameni nu voi crede niciodată. Cu cât fac tămbălău mai mare, cu atât finanţarea continuă”.

Însă, toate argumentele folosite pentru a protesta, pe bani sau doar din spirit civic, au fost anulate de declaraţia venită din partea Comisiei Europene, care a spus că proiectul Roşia Montană nu încalcă niciun standard de mediu. Astfel, decizia Guvernului de a trimite proiectul spre dezbatere în Parlament a fost una înţeleaptă, pentru că în acest mod se va lua o decizie reprezentativă.

Ceea ce invocă protestatarii, că în Uniunea Europeană ar fi interzisă folosirea cianurii, este o minciună care are rolul de a manipula şi de a induce populaţia într-o gravă eroare.

Interesele din spatele celor care protestează împotriva proiectului calcă în picioare opinia cetăţenilor din zona munţilor Apuseni, care într-un număr de peste 70 la sută s-au pronunţat pentru începerea exploatării în cadrul referendumului organizat în 35 localități. De asemenea, nu au în vedere şi problemele economice de la nivel local care ar putea fi rezolvate de acest proiect. Demararea lucrărilor ar însemna locuri de muncă în zonă şi creşterea activităţii antreprenoriale. Aşadar, aceste organizaţii care ascund interese mult mai mari decât ele, ar trebui să lase ipocrizia deoparte şi să se gândească într-adevăr la binele românilor.