Cât mai durează până îţi asumă şi Opriş de la STS răspunderea

Zăpezile căzute în ultimele zile în sud-estul României au reprezentat o adevărată provocare pentru autorităţi şi pentru oameni blocaţi în nămeţi, însă există cel puţin o persoană publică în România pentru care codurile roşii sau portocalii au însemnat o adevărată binecuvântare. Este vorba, desigur, despre directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Marcel Opriş, pentru că viscolul şi căderile masive de zăpadă a deturnat atenţia opiniei publice de la gestionarea dezastruoasă a crizei generate de accidentul aviatic din Munţii Apuseni în care Adrian Iovan şi Aura Ion şi-au pierdut viaţa, iar alte cinci persoane au fost rănite.

În urma anchetei guvernamentale coordonate de vicepremierul Gabriel Oprea, au fost identificate responsabilităţile la nivel instituţional care au determinat intervenţia precară a autorităţilor. Conform concluziilor anchetei de săptămâna trecută, conducerea MAI, directorii ROMATSA şi directorul STS sunt actorii decizionali care poartă răspunderea pentru abordarea neadecvată în gestionarea crizei.

Astfel, a fost demis secretarul de stat Constantin Chiper de la MAI, iar directorul executiv şi cel operaţional ai ROMATSA şi-au înaintat demisiile. Ulterior, inclusiv Radu Stroe, perceput public drept unul dintre responsabilii principali pentru coordonarea ineficientă a intervenţiei din Apuseni, şi-a prezentat demisia din funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor. Singurul scaun care fie viscol, fie furtună nu se clatină este cel al ultimului responsabil din lista scurtă de vinovaţi stabilită în urma anchetei guvernamentale. Directorul STS nu pare a avea niciun stres şi cu atât mai puţin nu pare dispus în a-şi asuma public răspunderea ce îi revine pentru că serviciul pe care îl conduce nu a catadicsit să ofere coordonatele necesare pentru identificarea de către echipele de intervenţie din teren a locului în care s-a prăbuşit aparatul de zbor pilotat de Adrian Iovan.

Marcel Opriş aplică o strategie decadentă – aşteaptă ca presiunea şi emoţia publică să se diminueze, sperând ca astfel tema să dispară de pe agenda mass-media. Deşi a trecut mai mult de o săptămână de la producerea tragediei aviatice, Marcel Opriş nu a oferit până acum nici măcar o explicaţie publică pentru lipsa de reacţie a serviciului pe care îl conduce. În cele din urmă, ar fi un demers de minimă decenţă publică, un gest de normalitate măcar faţă de familiile victimelor care încă aşteaptă răspunsuri de la STS.

Marcel Opriş uită că STS nu este o instituţie autonomă, ci un serviciu în interes public, care primeşte bani de la buget pentru a-şi îndeplini atribuţiile. Iar în orice stat civilizat, atunci când o astfel de structură dă chix, conducerea îşi prezintă imediat demisia de onoare. La STS aceste reguli de bun-simţ nu numai că nu se aplică, dar sunt ignorate într-un dispreţ înspăimântător faţă de cetăţenii care cer explicaţii în zadar.

Mai grav este însă că acela care îl acoperă pe Marcel Opriş este însuşi preşedintele Băsescu. Şeful statului a ignorat solicitarea adresată de Victor Ponta în sensul convocării unei şedinţe CSAT în care să se ia în discuţie situaţia lui Marcel Opriş. Nici după ce solicitarea de convocare a şedinţei Consiliului a fost semnată de şase miniştri – premierul Ponta, Daniel Chițoiu, Gabriel Oprea, Titus Corlățean, Andrei Gerea și Mircea Dușa – preşedintele Băsescu nu a catadicsit să-i dea curs.

În schimb, Traian Băsescu face ceea ce ştie mai bine. A lansat o nouă perdea de fum, anunţând că a fost demarată o anchetă a Cotroceniului a cărei miză este aceea de a elucida circumstanţele producerii accidentului şi stabilirea responsabilităţilor în plan instituţional. Demersul şefului statului ar fi comic, dacă situaţia nu ar fi tragică. Este evident că Preşedinţia nu are nici pârghiile legale, nici resursele logistice şi niciun fel de mijloace pentru o astfel de investigaţie.

De altfel, conform informaţiilor „pe surse” publicate de cotidianul Gândul, Preşedinţia a început miercuri propriile verificări, de la decolarea aeronavei “în condiţii nefavorabile” până la prestaţia instituţiilor care au fost implicate în operaţiunea de căutare şi de salvare a pasagerilor. Analiza nu este încă finalizată, însă, din datele preliminare, ar rezulta că “proceduri au existat, dar au fost mai multe disfuncţionalităţi, atât la comandă cât şi derivate din numirile politice făcute la şefia mai multor instituţii”.

În altă ordine de idei, preşedintele Băsescu încearcă să mute presiunea publică din zona STS/Marcel Opriş către o aşa-zisă culpă a guvernării USL, învinuită că ar fi procedat la numiri politice care s-au reflectat în disfuncţionalităţi şi inadvertenţe la nivelul coordonării intervenţiei de după producerea accidentului aviatic. Venite din partea preşedintelui, astfel de acuze care tind să se profileze în spaţiul public în perioada următoare sunt inacceptabile. Cu alte cuvinte, acelaşi preşedinte care timp de nouă ani la Cotroceni a dus clientelismul politic la rang de artă aruncă acuzaţii fără nicio apăsare la adresa actualei guvernări. În timpul mandatelor lui Traian Băsescu ca preşedinte al României, clientela portocalie a fost abonată la contracte oneroase din bani publici. În timp ce românilor obişnuiţi le erau servite lecţii de austeritate, firmele „portocalii” prosperau, racordate la robinetul larg deschis al contractelor cu dedicaţie.

Desigur, nu este deloc întâmplător că Traian Băsescu mizează pe orice strategie posibilă pentru a-l scoate basma curată pe Marcel Opriş. Directorul STS este în funcţie din 2005 reuşind să se menţină la conducerea serviciului în ambele mandate bifate de Traian Băsescu la Cotroceni. Astfel, directorul Opriş este unul dintre fidelii şefului statului, un pion important la care preşedintele Băsescu nu pare dispus să renunţe, indiferent de amploarea presiunii publice.

Chiar dacă Traian Băsescu va încerca să amâne şedinţa CSAT, în cele din urmă tema destituirii lui Marcel Opriş va fi abordată în Consiliu. Iar dacă preşedintele îşi va asuma public sprijinul pentru un şef de serviciu a cărui responsabilitate în contextul accidentului aviatic nu poate fi pusă la îndoială, atunci ultimul an de mandat al lui Traian Băsescu la Cotroceni va debuta sub semnul unei crize majore care va problematiza – a câta oară – legitimitatea actualului preşedinte. Fiindcă Traian Băsescu nu mai apără de foarte mult timp intersele cetăţenilor, ci exclusiv mize controversate care nu au nimic în comun cu agenda reală a românilor.