Cătălin Predoiu privește cu ochelari de cal la modificarea Constituției
Fostul ministru recunoaște că modificarea Constituției era necesară. Ba mai mult, Predoiu observă că în Legea Fundamentală existau o serie de "incongruențe", așa cum a arătat inclusiv CCR, care "trebuiau șlefuite". Numai că, ajuns în acest punct, fostul ministru susținut de PDL nu vede decât ceea ce îi convine să vadă.
Evenimentul Zilei publică în ediția de astăzi prima parte a unui interviu cu Cătălin Predoiu, în care fostul ministrul al Justiției vorbește despre modificările aduse Constituției.
De la bun început trebuie remarcat că nici de această dată Cătălin Predoiu nu se dezminte, având o abordare cu totul partizană, în loc de o poziție obiectivă, întemeiată pe realitatea faptelor și pe practica juridică, așa cum i s-ar potrivi unui om care a condus destinele Justiției.
Fostul ministru recunoaște că modificarea Constituției era necesară. Ba mai mult, Predoiu observă că în Legea Fundamentală existau o serie de "incongruențe", așa cum a arătat inclusiv CCR, care "trebuiau șlefuite". Numai că, ajuns în acest punct, fostul ministru susținut de PDL nu vede decât ceea ce îi convine să vadă.
Orice absolvent de drept, și cu atât mai mult unul care a ocupat demnități atât de înalte precum Cătălin Predoiu, ar trebui să știe că nicio lege nu este imuabilă și că norma juridică (și cu atât mai mult Constituția) trebuie să se afle în strânsă legătură cu societatea, evoluția și nevoile ei.
Numai că, deși se pretinde a fi un specialist în drept, Cătălin Predoiu pare că a uitat de acest principiu fundamental atunci când acuză majoritatea USL că "legiferează cu faţa la trecut şi nu la viitor, influenţaţi de resentimente politice". De fapt, pe fostul ministru al Justiției se pare că îl doare faptul că, prin textul constituțional aprobat de către Comisie, președintele Băsescu va fi lipsit de posibilitatea de a mai face jocurile pe scena politică și ar fi dorit păstrarea neclarităților și ambiguităților care existau în actuala Lege Fundamentală. Dovadă, spre exemplu, criticile pe care le aduce faptului că în varianta modificată a Constituției, doar Parlamentul mai poate să ceară declanșarea urmăririi penale a primului ministru sau a unui membru al cabinetului său.
La fel procedează Cătălin Predoiu și în ceea ce privește referendumul din 2009, sugerând că acesta ar trebui inclus ca atare în Constituție, fără a-l adapta nevoilor și evoluțiilor înregistrate de atunci încoace. Or, o asemenea teză este absurdă, din simplul fapt că ea ignoră necesitatea ca Legea Fundamentală să răspundă necesităților actuale ale României, asigurând premisele dezvoltării viitoare.
Lipsa de obiectivitate de care Cătălin Predoiu dă dovadă în analiza modificărilor aduse textului constituțional este vizibilă inclusiv atunci când vine vorba despre amendamentele care au legătură cu sistemul de justitie. Pentru că fostul ministru se uită peste textul adoptat de către Comisie cu un soi de ochelari de cal, alegând să vadă doar ceea ce ar putea să îi servească drept argument pentru a susține teza așezării Justiției "pe un făgaș controlabil". Prea puțin mai contează că în amendamentul care prevede spre exemplu obligația persoanelor de a se prezenta pentru explicații în fața Parlamentului a fost introdusă o prevedere expresă care stipulează că trebuie respectată separația puterilor. Ochelarii de cal pe care și i-a așezat pe nas îl împiedică pe domnul Predoiu să vadă asemenea "amănunte", care i-ar fi dat posibilitatea să își păstreze o cât de mică aparență de obiectivitate.