Câţi bani aduc în fiecare an fumătorii la bugetul de stat

Datele Ministerului de Finanţe arată că anual dependenţii de tutun aduc la bugetul de stat un miliard şi jumătate de lei. Din această sumă doar o mică parte revin vicioşilor care vor să se lase de fumat, mai exact 200.000 de lei pentru 2013. Atât a decis Ministerul Sănătăţii că este suficient pentru programul Stop Fumat, demarat de instituţia mai sus menţionată în 2007.

„Aceşti bani nu ne ajung decât pentru achitarea salariului personalului implicat în acest program. Acesta este şi motivul pentru care pacienţii nu mai primesc gratuit medicamentele cu ajutorul cărora pot renunţa la fumat”, a declarat pentru gândul dr. Magdalena Ciobanu, medicul coordonator de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”.

Astfel, de şase luni, fumătorii care vor să renunţe la acest viciu cu ajutorul programului STOP Fumat trebuie să scoată bani din buzunar pentru a-şi cumpăra medicamentele necesare.

De la anul însă aceste medicamente ar putea fi din nou compensate. Cel puţin asta a promis ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. „De la anul, prioritare vor fi toate programele de prevenţie. Programul STOP Fumat face parte din ele”, a declarat pentru gândul şeful de la sănătate.

Programul STOP Fumat prevedea ca statul să asigure celui care vroia să se lase de fumat asistenţă psihologică şi tratament medicamentos, ambele în regim gratuit. Din aprilie, ministerul Sănătăţii a sistat fondurile pentru achiziţionarea medicamentelor, astfel că fumătorii care vor să renunţe la acest viciu trebuie să îşi cumpere medicamentele.

În România sunt autorizate două medicamente anti-fumat: Champix – o singură cutie costă peste 150 de lei - şi Zyban – o singură cutie costă peste 90 de lei. Pentru un tratament complet, care durează trei luni, un român, care vrea să renunţe la fumat cu tratament medicametos, va trebui să scoată din buzunar o sumă cuprinsă între 1.080 şi 1.800 de lei.

Soluţiile medicilor pentru a creşte fondurile alocate Sănătăţii

Lipsa fondurilor este justificarea autorităţilor atunci când sunt întrebate de motivul pentru care au ajuns la această decizie. Prof. dr. Bogdan Miron, medic pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, spune că are câteva soluţii pe care vrea să i le propună şi ministrului şi cu ajutorul cărora fondurile sistemului sanitar ar putea să crească. „În primul rând vrem ca berea şi vinul să fie impozitate la fel ca şi ţigările. Să existe un fel de taxă pe viciu şi în cazul acestor băuturi. Aceşti bani ar veni automat la sistemul sanitar”, a precizat prof. dr. Miron.

O altă soluţie mai prevede alocarea unui procent din amenzile alocate şoferilor prinşi sub influenţa băuturilor alcoolice. „De asemenea, bani pentru sănătate se mai pot găsi şi dacă se suprataxează alimentele care au un conţinut de sare şi de zahăr peste o anumită limită”, a mai spus medicul pneumolog.

O ultimă soluţie propusă de cadrele medicale autorităţilor constă în creşterea anuală a bugetului pentru sănătate din bani proveniţi din accize.

Contactat de gândul ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a spus că nu susţine toate soluţiile propuse de medici. „La mine nu a ajuns nimic în acest sens, deocamdată. Orice propunere de creştere de taxare cred că este neadecvată pentru o ţară ca România. România nu are nevoie să crească impozitele. România are nevoie să scadă taxele şi impozitele ca să poată să dea voie economiei să se mişte mai bine. În consecinţă, atunci când voi vedea acele propuneri le voi face o analiză serioasă pentru ele şi o să dau un punct de vedere”, a spus Nicolăescu.

Liberalul spune că din bugetul pe 2014 pentru Sănătate va aloca mai mulţi bani pentru programele de prevenţie decât a făcut-o anul acesta. „Orice program de prevenţie care are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei va fi prioritar în perioadele următoare, din punctul meu de vedere. Din banii alocaţi bugetului pe 2014 voi încerca să aloc câţi mai mulţi bani acestor programe. Prevenţia este un obiectiv prioritar al mandatului meu. Programul STOP Fumat este unul prioritar pentru mine”, susţine ministrul.

Prof. dr. Bogdan Miron: "De regulă, ne reapucăm de fumat din cauza dracilor"

26 septembrie a fost Ziua Europeană a Foştilor Fumători şi în jur de 50 de foşti dependenţi de tutun s-au întâlnit la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” pentru a o marca. Aceştia, susţinuţi de dr. Magdalena Ciobanu, medicul coordonator de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, şi cu prof. dr. Bogdan Miron, s-au adunat într-un amfiteatru din cadrul instituţiei şi şi-au împărtăşit experienţele prin care au trecut în procesul de renunţare la acest viciu.

„Fumatul este o boală. Fumătorii sunt bolnavi şi trebuie ajutaţi. Greul apare la două săptămâni de când ai renunţat la fumat. Poţi să spui că eşti vindecat de această boală după 6 luni de când ai stins ultima ţigară”, a precizat prof. dr. Miron.

Adriana este o femeie în jurul vârstei de 50 de ani care are la activ trei tentative de a se lăsa de fumat. „Prima dată am renunţat trei luni prin metoda voinţei. Apoi, ţigările erau la îndemână şi mi-am aprins una. A fost suficient pentru a mă reapuca. A doua oară am încercat cu plasturi. Nu am fumat 5 luni, dar din păcate am cedat iar tentaţiei”, a mărturisit femeia în cadrul întâlnirii. Aceasta a mai povestit că acum s-a lăsat de fumat cu ajutorul tratamentului medicamentos. „Am plecat în vacanţă. Dacă nu erau pastilele respective cred că nu aş fi rezistat tentaţiei. Am avut, de asemenea, sprijinul familiei şi al prietenilor, care m-au susţinut”, a mai povestit Adriana.

Potrivit prof. dr. Bogdan Miron, la un singur fum inhalat există un risc crescut de a relua obiceiul de a fuma. „De regulă, ne reapucăm de fumat din cauza dracilor sau pentru că suntem la o petrecere bună, stropită, şi nu cu lapte. Două fumuri şi gata. Chiar şi după câţiva ani de la ultima ţigară fumată receptorii sunt destul de treji şi ţipă. Te poţi reapuca de fumat şi la un an şi la trei după ce te-ai lăsat. Niciun fum până la judecata de apoi”, a spus medicul pneumolog.

Printre cei aproximativ 50 de foşti fumători se afla şi Gabriel Pelin, un fumător de 32 de ani, care a venit la reuniune pentru a primi ajutor. „Prima ţigară mi-am aprins-o la 15 ani. Apoi, în urmă cu trei ani am venit la Marius Nasta pentru a mă înscrie în programul STOP Fumat, de care aflasem de la un fost coleg de facultate. M-am lăsat de fumat 1 ani cu Zyban, iar apoi într-un concediu, în Olanda, m-am reapucat”, a spus bărbatul. După un an s-a gândit să renunţe iar la fumat şi a apelat iar la programul STOP Fumat. „Îmi doream un copil şi am spus că ar fi mai bine să renunţ la acest viciu. Acum am o fetiţă de doi ani. M-am reapucat de fumat la un an distanţă. Am crezut că dacă pot rezista tentaţiei unui fum pot să controlez acestă dependenţă. Din păcate nu a fost aşa”, a mărturisit Gabriel Pelin. Dacă în trecut nu a trebuit să scoată bani din buzunar pentru medicamentele recomandate, de această dată va trebui să le plătească. „Nu contează acest lucru. Vreau să mă las de fumat pentru că din ianuarie voi pleca înn Suedia, iar acolo locurile unde se poate fuma sunt destul de restrânse”, îşi motivează bărbatul dorinţa de a renunţa la tutun.

Rezultatele campaniei STOP Fumat în 2012

În prezent, un român din patru este fumător, dar medicii de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” spun că numărul dependenţilor de nicotină este în scădere. „În 2001 aproape 40% dintre români erau fumători. Ultimul studiu în acest sens arată în jur de 27% de conaţionali mai au acest viciu, iar incidenţa lor este în continuă scădere”, a precizat prof. dr. Miron.

În cadrul întâlnirii dr. Magdalena Ciobanu a prezentat rezultatele campaniei STOP Fumat obţinute anul trecut la nivel de Bucureşti. Astfel, centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat din Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" a oferit în anul 2012 tratament medicamentos unui număr de 647 de fumători, iar după trei luni de la începerea tratamentului 105 au renunţat la program după ce au venit la prima consultaţie (16,2%), 380 au devenit nefumători (58,7%), în timp ce 162 încă fumau (25%).

"Motivul pentru care aceste 162 de persoane au continuat să fumeze, motiv relatat de ei, a fost acela că şi-au întrerupt prematur tratamentul sau pentru că au avut nişte senzaţii neplăcute pe care le-au atribuit medicamentului fără să ne întrebe sau să vină la întâlnirile de control", a explicat Magdalena Ciobanu.

Ea a spus că, după şase luni de la începerea tratamentului, 60% dintre pacienţi erau în continuare nefumători, iar cei care au reluat fumatul au susţinut că principala cauză a fost influenţa anturajului.

Magdalena Ciobanu a dat exemplul Marii Britanii, unde în 2012 peste o jumătate de milion de britanici au primit tratament medicamentos. După prima lună de tratament, 50% au devenit nefumători.

Potrivit Magdalenei Ciobanu, în România, în anul 2012, în cadrul programului "Stop Fumat", la nivel naţional, au primit ajutor medicamentos în jur de 3.000 de persoane.