CCR a amânat pentru 13 ianuarie sesizarea Guvernului privind rectificarea bugetară adoptată de Parlament

Executivul argumentează, în obiecţia de neconstituţionalitate, că Legislativul „a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice”.

Tot pentru 13 ianuarie 2021 a fost amânată pronunţarea şi pe obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România 335/2007, formulată 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, UDMR, precum şi de deputaţi neafiliaţi.

Pe 13 octombrie, Guvernul a sesizat Curtea privind proiectele de lege care vizează rectificarea bugetară adoptate de către Parlament.

În esenţă, „Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, conform comunicatul de presă transmis de reprezentanţii Guvernului.

Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB)”, mai spune sursa citată.

Însă execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar.

În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini.

Executivul subliniază faptul că „rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor şi studiilor de impact, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil. Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli”, mai arată sursa menţionată.

De asemenea, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor, conchide comunicatul de presă.

Ce prevede legea adoptată de Parlament

Pe 22 septembrie, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat în plen reunit proiectele de lege care aprobă rectificarea bugetară în forma care include amendamentul PSD ce prevede majorarea pensiilor cu 40%.

A fost efectuată o modificare, la solicitarea grupurilor parlamentare ale UDMR care spune că „plafonul privind datoria publică, conform metodologiei UE, pentru sfârşitul anului 2020, este de 40% din Produsul Intern Brut”.

Un alt amendament al PSD este cel prin care au fost crescute sumele repartizate unităţilor administrativ teritoriale cu un miliard de lei. De asemenena, pentru municipiile reşedinţă de judeţ este alocată suplimentar suna de 500 milioane lei, care va fi repartizat egal autorităţilor locale, fără a se ţine cont de culoarea politică.

O altă modificare abrogă articolul 43 care prevedea creşterea salariilor cadrelor didactice de anul viitor. Prin urmare, salariile profesorilor vor fi majorate din acest an, aşa cum este prevăzut de lege.

Totodată, a fost majorat şi bugetul Camerei Deputaţilor cu 5.635 milioane lei, după cum urmează: „În bugetul Camerei Deputaţilor – sume alocate din bugetul de stat – se majorează creditele bugetare şi de angajament astfel:  3.000 mii lei la titlul 20 Bunuri şi servicii si  2.635 mii lei la titlul 71 Active nefinanciare”.

Suma de 67 milioane lei a fost alocată suplimentar pentru Ministerul Agriculturi, în scopul finanţării Programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.

„Se autorizează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să suplimenteze cu suma de 67.000 mii lei credite de angajament, respectiv 45.000 mii lei credite bugetare, Cap.80.01 – Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă, Titlul 55 – Alte transferuri, Art.01 alin.05 – Programul de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, prin diminuarea cu suma de 67.000 mii lei credite de angajament, respectiv 45.000 mii lei credite bugetare de la Cap.83.01 – Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare, Titlul 80 – Împrumuturi, Art.30 – Alte Împrumuturi”, conform amendamentului adoptat şi propus de grupul parlamentar al PSD.

Un alt amendament al PSD a fost cel prin care este suplimentat bugetul Ministerului Economiei cu 400 milioane lei, pentru programul Start Up Nation.

De asemenea, a fost suplimentat bugetul Secretariatului General al Guvernului cu 20 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară al Executivului „pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în scopul  sprijinirii financiare a Administraţiei Patriarhale, în vederea continuării lucrărilor de construire a Ansamblului Catedralei Mântuirii Neamului”, printr-un amendat tot al grupului parlamentar al PSD.